Fundația Metropolis a anunțat oficial că nu va mai continua proiectul de modernizare a Corpului B – Mârzescu al Spitalului Județean Brașov, pavilion destinat pacienților oncologici. Decizia a fost comunicată public pe 3 februarie, în fața clădirii vizate, și vine după ce Consiliul Județean Brașov a aprobat o finanțare de peste 60 de milioane de lei pentru consolidarea structurală și reabilitarea completă a imobilului.
Președintele fundației, Codin Maticiuc, a explicat că ONG-ul a aflat din presă despre proiectul autorităților județene, iar lucrările gândite de Metropolis ar fi devenit incompatibile cu intervențiile majore anunțate de autorități. „Dacă noi am fi început modernizarea, lucrările Consiliului Județean ar fi însemnat, practic, să dărâme ce am fi făcut. Ei vorbesc despre o reabilitare din structură, mult mai amplă decât ce puteam face noi”, a declarat Maticiuc.
Ce se întâmplă cu donațiile strânse la Brașov
Pentru renovarea Corpului B Mârzescu, Fundația Metropolis reușise să strângă exclusiv din donații suma de 564.907 euro, în mare parte de la brașoveni. Deși valoarea estimată a proiectului era de aproximativ un milion de euro, fundația era pregătită să înceapă lucrările și cu bugetul existent.
„Continuăm să căutăm un proiect în Brașov în care să investim suma de 565.000 de euro strânsă de la donatorii și firmele din oraș. Ne puteți scrie în comentarii unde doriți să ajungă banii donați de voi”, a explicat președintele Fundației Metropolis.
Ce spitale vor brașovenii să fie renovate
Apelul lansat de Codin Maticiuc a generat zeci de reacții din partea brașovenilor, care au indicat explicit spitalele considerate prioritare, folosind adesea formulări dure.
Spitalul Astra este cel mai frecvent menționat. „Renovați Spitalul Astra! Este la fel de jalnic ca Mârzescu!”, a scris o brașoveancă în timp ce alte comentarii îl descriu la fel: „Si Spitalul Astra arată la fel… nu cred ca de cand este a suferit vreo renovare…”; „Spitalul Astra este pe locul 2 după Mârzescu”.
Și Spitalul de Copii Brașov este invocat ca prioritate majoră. „Spitalul de copii! Ei ne sunt viitorul!”, a comentat un brașovean, în timp ce alții solicită condiții mai bune pentru internări și extinderea capacității: „Cred ca toate spitalele au nevoie de aceasta suma pentru renovare si imbunatatiri, insa votez pentru Spitalul de Copii”; „Ca si o parere personala, probabil suma stransa e suficienta pentru o renovare rapida in cadrul spitalului de copii Brasov.
Spitalul de Boli Infecțioase apare constant în mesajele internauților. „Din păcate au fost situații în care mămicile au fost nevoite să doarmă pe scaun lângă pat… nu mai spun de felul în care arată spitalul”, este unul dintre comentariil în care este menționat Spitalul de Boli infecțioase. Un alt brașovean atrage atenția că este „printre cele mai jalnice” unități medicale din oraș.
Spitalul Tractorul este descris, de asemenea, în termeni extrem de critici. „În afară de spitalul de urgență și maternitate, restul sunt jalnice, cel puțin spitalul Tractorul este mai oribil decât cimitirul municipal”, a scris un alt comentator.
Spitalul CFR Brașov este menționat repetat ca având nevoie urgentă de investiții, fiind indicat de mai mulți brașoveni drept una dintre clădirile de-a dreptul degradate ale sistemului sanitar local.
În comentarii apar și solicitări pentru Neurologie și Psihiatrie, inclusiv compartimentele de cronici, precum și pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative, în contextul listelor lungi de așteptare.
Ceea ce reiese din comentariile brașovenilor nu mai poate fi explicat prin excepții sau cazuri izolate. Toate spitalele publice din Brașov sunt percepute ca problemă, cu o singură excepței: Maternitatea. Întfre toate aceste comentarii nu se pune problema de nemulțumiri marginale, ci despre un verdict colectiv: „jalnic”, „oribil”, „mai rău decât cimitirul municipal”, „mamele dorm pe scaun”, „copiii internați în condiții improprii”, sunt câteva dintre miile de descrieri venite de la oameni care au trecut prin sistem.
Responsabilitatea pentru acest tablou nu poate fi pasată către ONG-uri, donații sau lipsa de fonduri private. Sănătatea publică este atribuția directă a Consiliului Județean Brașov, instituție care administrează de ani de zile un spital județean fragmentat în clădiri vechi, unele centenare, fără un plan coerent, etapizat și transparent. Investițiile punctuale, cosmetizările sau proiectele anunțate tardiv nu schimbă realitatea din saloane.
Cazul Mârzescu este simptomatic. Abia după ce o fundație a mobilizat comunitatea, a strâns peste jumătate de milion de euro și a adus subiectul în prim-plan, Consiliul Județean a descoperit urgența unei investiții majore. Nu este o victorie a statului asupra ONG-urilor, ci o dovadă a întârzierii cronice a deciziilor publice, dublată de o lipsă gravă de comunicare instituțională.
Fundația Metropolis nu este și nu trebuie să fie soluția sistemului sanitar din Brașov. Rolul ei este complementar, nu substitutiv. Problema apare atunci când statul reacționează doar sub presiune publică, iar inițiativele civice ajung să scoată la lumină eșecuri administrative vechi de ani. A saluta investiții de zeci de milioane de lei nu este suficient, atâta timp cât pacienții continuă să fie tratați în condiții descrise chiar de autorități drept necorespunzătoare, așa cum a declarat chiar actualul manager al Spitalului Județean, Dan Grigorescu: „Da, în momentul de față, pacienții oncologici nu beneficiază de condițiile pe care le-ar merita”
Brașovul nu duce lipsă de bani, ci de viziune și asumare. În timp ce se vorbește despre „proiecte mari”, realitatea este că pacienții oncologici, copiii, bolnavii cronici sau cei cu boli infecțioase sunt tratați în spații pe care comunitatea le consideră degradate, insalubre. Când toate spitalele sunt o problemă, problema nu mai este spitalul, ci administrația care le gestionează!
În postarea atașată, în secțiunea de comentarii, regăsiți sugestiile brașovenilor cu privire la ce spital din oraș să fie modernizat
