Măsurile fiscale promovate de Guvernul Bolojan par să aibă și un efect invers: în loc să aducă mai mulți bani la bugetul statului, riscă să împingă tot mai multe activități economice în zona nefiscalizată. În Brașov, există tot mai multe semnale că unele firme și persoane care prestează servicii încasează bani fără să elibereze bonuri fiscale sau facturi. Iar plata cu cardul devine, în anumite situații, o adevărată aventură. Unde sunt instituțiile statului român?
În timp ce Guvernul vorbește despre creșterea veniturilor bugetare, combaterea evaziunii fiscale și necesitatea colectării unor sume mai mari din taxe și impozite, realitatea din teren ridică serioase semne de întrebare.
În Brașov, numeroși prestatori de servicii par să fi descoperit o metodă simplă de a evita fiscalizarea încasărilor: plata exclusiv în numerar, fără eliberarea documentelor fiscale.
Iar întrebarea este una cât se poate de legitimă: cine îi controlează pe cei care încasează bani la negru, în timp ce firmele corecte sunt obligate să suporte taxe și impozite tot mai mari?
De exemplu, multe vulcanizări din Brașov abia eliberează bonuri fiscale și strambă din nas când vrei să plătești cu cardul.
Ploile din ultima perioadă și apropierea sezonului rece au determinat tot mai mulți șoferi să își schimbe anvelopele.
Vulcanizările au început să fie aglomerate, iar încasările cresc odată cu numărul clienților.
Numai că, în anumite zone de la ieșirea din Brașov, există semnale că unele vulcanizări nu eliberează bonuri fiscale pentru serviciile prestate.
Clientul plătește, angajatul încasează, iar tranzacția pare să se încheie fără vreun document fiscal.
Mai mult, atunci când clienții întreabă dacă pot achita cu cardul, răspunsul este, în unele cazuri, aproape tras la indigo: „Nu funcționează POS-ul!”
O explicație care poate fi perfect justificată atunci când există o defecțiune reală, dar care ridică suspiciuni atunci când devine o practică repetată.
Desigur, nu toate vulcanizările procedează astfel. Există firme serioase, care respectă legea, plătesc taxe, își fiscalizează încasările și își desfășoară activitatea corect.
Tocmai acestea sunt însă dezavantajate atunci când concurența încasează bani fără să îi declare.
Zugravi, instalatori, electricieni, antrenori de fitness. Cine verifică încasările?
Problema nu se limitează la vulcanizări.
În domeniul serviciilor, riscul de evaziune fiscală este unul semnificativ, mai ales acolo unde plățile se fac direct, în numerar.
Zugravi, instalatori, electricieni, persoane care efectuează diverse lucrări de renovare, antrenori personali sau alți prestatori de servicii pot încasa sume importante fără ca acestea să fie întotdeauna declarate.
Câți dintre cei care execută lucrări în apartamente sau case eliberează facturi ori documente fiscale? Câți declară integral veniturile obținute?
Și, mai ales, câte controale efectuează instituțiile abilitate pentru a verifica aceste activități?
Nu putem susține că toți cei care lucrează în aceste domenii încalcă legea. Dar nici nu putem ignora existența unei economii informale care afectează atât bugetul public, cât și firmele care își achită corect obligațiile.
Mii de euro din conținut pentru adulți. Cine verifică veniturile?
Un alt domeniu care ar trebui să intre în atenția autorităților fiscale este cel al veniturilor obținute din distribuirea de conținut pentru adulți pe platformele online.
Există persoane care pot câștiga lunar mii de euro din asemenea activități. Veniturile sunt legale, însă trebuie declarate și impozitate potrivit legislației aplicabile.
Câte dintre aceste persoane își declară integral câștigurile? Câte sunt verificate de ANAF? Există o evidență clară a veniturilor obținute prin platformele internaționale?
Sunt întrebări legitime, mai ales într-o perioadă în care statul susține că are nevoie de fiecare leu pentru echilibrarea bugetului.
Unde sunt ANAF și Antifrauda? De ce nu sunt controale mai eficiente?
România are instituții specializate, inspectori fiscali, structuri antifraudă și mecanisme de verificare a activităților economice.
Toate acestea funcționează din bani publici.
Și atunci, de ce continuă să existe atât de multe suspiciuni privind încasările nefiscalizate?
De ce nu sunt intensificate controalele în domeniile unde plățile în numerar sunt frecvente? De ce nu sunt verificate firmele în cazul cărora apar sesizări repetate privind neeliberarea bonurilor fiscale?
Nu este normal ca unii antreprenori să plătească toate taxele și impozitele, în timp ce alții să obțină un avantaj concurențial prin ascunderea veniturilor!
Iar cei care respectă legea nu trebuie transformați în principalii finanțatori ai unui sistem incapabil să îi identifice pe cei care o încalcă.
Măsurile Bolojan: taxe mai mari, dar ce se întâmplă cu evaziunea fiscală?
Guvernul Bolojan a justificat măsurile fiscale prin necesitatea creșterii veniturilor bugetare și a reducerii deficitului.
Dar există o problemă fundamentală: degeaba crești taxele dacă nu reușești să colectezi nici măcar obligațiile fiscale deja existente!
Mai mult, povara fiscală suplimentară poate stimula anumite firme sau persoane să își ascundă veniturile, în loc să le declare.
Nu există însă, în acest moment, date prezentate aici care să demonstreze că măsurile Guvernului au provocat efectiv o creștere a evaziunii în Brașov. Tocmai de aceea, autoritățile ar trebui să prezinte public rezultatele controalelor și evoluția încasărilor fiscale.
Pentru că nu este suficient să anunți măsuri de austeritate, majorări de taxe și noi obligații pentru contribuabili.
Trebuie să demonstrezi că statul este capabil să aplice legea în mod egal.
Statul nu poate funcționa doar pe banii celor corecți!
Să nu uităm un lucru esențial: școlile, spitalele, infrastructura, salariile medicilor, profesorilor, polițiștilor, inspectorilor fiscali și magistraților nu se plătesc cu aer.
Toate acestea sunt finanțate, direct sau indirect, din taxele și impozitele colectate.
Dacă o parte dintre contribuabili își ascund veniturile, povara cade inevitabil asupra celor care respectă legea.
Iar acest lucru este profund nedrept.
Nu putem avea o Românie în care un antreprenor corect își plătește toate obligațiile, iar altul încasează bani fără să îi declare și își permite astfel să practice prețuri mai mici.
Nu putem avea un stat care cere permanent sacrificii de la cetățeni, dar nu reușește să combată eficient evaziunea fiscală.
Legea trebuie să fie aceeași pentru toți! Nu unii să fie considerați fraieri pentru că plătesc taxe, iar ceilalți deștepți pentru că reușesc să le evite!
Poate că a venit momentul ca ANAF și structurile antifraudă să iasă mai des în teren, inclusiv în Brașov, și să verifice activitățile unde există suspiciuni de nefiscalizare.
Pentru că România nu se poate dezvolta doar prin majorarea taxelor celor care deja le plătesc.
Iar întrebarea pentru Guvernul Bolojan rămâne: cât timp veți continua să puneți presiune pe contribuabilii corecți, fără să demonstrați că îi controlați la fel de riguros și pe cei care încasează bani la negru?
