Într-un oraș al „marilor proiecte”, dar si al marilor corupți, în care spitalele publice arată dezastruos și pacienții așteaptă de ani buni pentru condiții decente, Consiliul Județean Brașov pare să fi descoperit abia în 2026 că investițiile în sănătate sunt urgente și, coincidență sau nu, abia atunci când cineva din comunitate deja se mobilizease, iar subiectul căpătase amploare în spațiul public.
Fundația Metropolis a strâns, începând din 2023, peste 565.000 de euro, adică jumătate din bugetul estimat de ei pentru modernizarea Corpului B al Spitalului Mureșeanu, destinat pacienților oncologici. Planul ONG-ului era clar: să înceapă lucrările cu suma existentă, mizând pe solidaritatea comunității pentru a completa fondurile. La finalul lunii ianuarie 2026, după discuții cu conducerea spitalului, Fundația se pregătea să înceapă efectiv modernizarea.
Abia atunci însă, Consiliul Județean Brașov a anunțat un proiect de reabilitare de peste 60 de milioane de lei, fără a informa ONG-ul sau comunitatea care donase bani pentru același obiectiv: „Din documentaţie au rezultat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Consolidare, modificare, reabilitare, reparare Corp B Mârzescu; extindere ieşire de urgenţă”, care au fost aprobaţi în şedinţa Consiliului Judeţean Braşov din 29 ianuarie. Potrivit acestora, valoarea investiției este de 60.172.217,65 lei (cu TVA), din care partea de construcţii-montaj se cifrează la 43.319.681,02 lei (cu TVA). Durata de realizare a obiectivului este de 24 luni, din care 6 luni sunt alocate proiectării şi 18 luni, execuției lucrărilor.”, se arată într-un comunicat de presă emis recent de Consiliul Județean Brașov.
„Dacă noi am fi început modernizarea, lucrările Consiliului Județean ar fi însemnat, practic, să dărâme ce am fi făcut”, a explicat Codin Maticiuc, președintele Fundației Metropolis.
Cazul evidențiază două probleme majore: inacțiunea istorică a autorităților și lipsa de comunicare cu cei care chiar fac ceva pentru comunitate. De aproximativ un deceniu, spitalele brașovene primesc doar investiții mici, punctuale, care nu schimbă condițiile reale din secțiile critice. Pacienții oncologici continuă să fie tratați în spații improprii, iar prioritățile CJ Brașov au fost, în mod constant, alte proiecte vizibile mediatic, precum aeroportul, asta în timp ce infrastructura sanitară locală a rămas neglijată.
Chiar și actualul manager al Spitalului Județean, Dan Grigorescu, recunoaște situația: „Da, în momentul de față, pacienții oncologici nu beneficiază de condițiile pe care le-ar merita”. În acest context, comunicarea deficitară și deciziile luate fără consultarea celor implicați direct în proiecte civice riscă să blocheze și mai mult șansele unor îmbunătățiri reale.
Proiectele civice și fondurile donate de brașoveni trebuie respectate și integrate în planurile instituționale, nu ignorate sau compromise prin comunicare deficitară.
Cu alte cuvinte, brașovenii care au donat pentru modernizarea spitalului se regăsesc acum într-un joc birocratic în care ani de muncă și bani comunitari trebuie redirecționați unei alte cauze, în timp ce autoritățile se laudă cu proiecte mari, dar întârzie și amână acțiunile concrete pentru pacienți.
Cât va dura până când Consiliul Județean va acționa efectiv pentru spitalele brașovene și cât din aceste fonduri se vor transforma în condiții reale pentru pacienți? De unde are Consiliul Județean bani pentru o astfel de investiție? În loc să susțină inițiativele civice care deja mobilizaseră comunitatea, CJ Brașov a întârziat deciziile și a blocat șansa unor îmbunătățiri imediate…
