Puțini brașoveni cunosc una dintre cele mai spectaculoase legende legate de Biserica Neagră. Potrivit unei povești păstrate de-a lungul timpului, elevii școlii „Johannes Honterus” aveau odinioară responsabilitatea de a bate clopotele lăcașului de cult.
Potrivit relatării publicate de reprezentanții Bisericii Negre, clopotul cel mare trebuia tras de opt tineri, iar pentru a le ușura munca, „un elev deosebit de priceput stătea sub clopot și dirija limba”. La una dintre aceste ocazii, entuziasmul elevilor a depășit limitele. „Din cauza cocălărelii, au făcut ca el să se balanseze atât de mult încât s-a rupt din clopotniță”, se arată în povestea prezentată de Biserica Neagră.
În momentul accidentului, elevul care coordona limba clopotului era atât de concentrat asupra sarcinii sale încât „s-a ținut de capătul superior al limbii”. Clopotul s-a prăbușit prin mai multe niveluri ale turnului, „spulberând toate grinzile și podelele și pătrunzând adânc în pământul de dedesubt”. Îngroziți, colegii au început imediat căutările, însă fără rezultat. Potrivit relatării, „elevii îngroziți s-au repezit pe scara în spirală zidită și și-au căutat în zadar colegul de clasă la fiecare etaj”. Abia după ce oamenii au început să sape sub clopot a venit surpriza. „Iată că bietul om încă se ținea de cureaua limbii”, notează reprezentanții Bisericii Negre. Deși fusese lovit de grinzile și podelele prăbușite, tânărul a scăpat cu viață. „Fusese lovit crunt de bârnele care se spărseseră, dar din fericire nu fusese rănit mortal”. Mai mult, după recuperare, acesta ar fi devenit predicator al Bisericii Evanghelice din Codlea.
Legenda se încheie cu o concluzie plină de umor: experiența trăită de elev și de colegii săi „era să-i împiedice de alte cocălăreli”, amintirea accidentului rămânând mult timp vie în memoria celor implicați.
