Nicolae Titulescu, cel mai important diplomat român, a fost comemorat, vineri la Brașov. La eveniment a participat și Adrian Năstase, fostul premier al României.
“Ca in fiecare an, membrii Fundatiei Europene Nicolae Titulescu au organizat ieri un pelerinaj la mormantul lui Nicolae Titulescu, in curtea Bisericii Sf. Nicolae, din Scheii Brasovului. Conform testamentului sau, Nicolae Titulescu – care a murit la Cannes, in 1941 – a fost adus in tara si reinhumat la Brasov, in 1992. De atunci, Fundatia noastra ii onoreaza memoria prin publicatii, evenimente dar, anual, si printr- un moment de reculegere si o slujba de pomenire la mormantul sau….”, a scris Adrian Năstase pe pagina sa de Facebook.Nicolae Titulescu s-a născut la 4 martie 1882, în Craiova, ca fiu a lui Ion N. Titulescu, tatăl său un magistrat care a fost prefect al județului Gorj și deputat în Parlamentul României.
Clasele V-XI le urmează la Liceul ,,Carol I” din Craiova unde se remarcă cu rezultate excepționale la învățătură și purtare. În anul 1900, pentru notele obținute la examenul de
Bacalaureat i se acordă Premiul de onoare și o bursă de studiu la Paris. Timp de 5 ani, în capitala Franței, va urma cursurile Facultății de drept fiind elogiat de către unii profesori. În anul 1905 își încheie studiile universitare obținând titlul de doctor în științe juridice.
În același an, întors în țară își începe activitatea ca profesor de drept la Universitatea din Iași, pentru ca din 1907 să se mute în București. Intră în viața politică ca membru al Partidului Conservator Democrat. Liderul acestuia,
ilustrul avocat, politician, mare orator și patriot Take Ionescu îi va fi de acum mentor nu numai în
profesie ci și în formarea sa ca politician pus în slujba României. Este ales deputat în Parlament și numit de două ori ministru (1908 și 1917). Prin cunoștințele de drept, prin elocință și datorită
darului său oratoric se remarcă și în cel mai înalt for al politicii românești determinându-l pe Take Ionescu să afirme în anul 1912 despre discipolul său ,,Un mare, un extraordinar talent s-a ridicat la tribuna românească”.
Bacalaureat i se acordă Premiul de onoare și o bursă de studiu la Paris. Timp de 5 ani, în capitala Franței, va urma cursurile Facultății de drept fiind elogiat de către unii profesori. În anul 1905 își încheie studiile universitare obținând titlul de doctor în științe juridice.
În același an, întors în țară își începe activitatea ca profesor de drept la Universitatea din Iași, pentru ca din 1907 să se mute în București. Intră în viața politică ca membru al Partidului Conservator Democrat. Liderul acestuia,
ilustrul avocat, politician, mare orator și patriot Take Ionescu îi va fi de acum mentor nu numai în
profesie ci și în formarea sa ca politician pus în slujba României. Este ales deputat în Parlament și numit de două ori ministru (1908 și 1917). Prin cunoștințele de drept, prin elocință și datorită
darului său oratoric se remarcă și în cel mai înalt for al politicii românești determinându-l pe Take Ionescu să afirme în anul 1912 despre discipolul său ,,Un mare, un extraordinar talent s-a ridicat la tribuna românească”.
Anii 30 reprezintă apogeul carierei ilustrului politician și magistrat: ocupă funcția de ministru al afacerilor străine (1932-1936), iar în 1930 și 1931 este ales președinte al Ligii
(Societății) Națiunilor, fiind singurul român care a ocupat această înaltă funcție și singurul politician ales de două ori consecutiv ca președinte al acestei organizații internaționale.
În decembrie 1937 Nicolae Titulescu se autoexilează, trăind în Elveția și ulterior în Franța unde avea să și moară la data de 17 martie 1941, la Cannes.
Indiferent ce funcție a avut, ca politician sau ca diplomat, Nicolae
Titulescu a fost nu numai un consecvent, dar și un înfocat susținător al intereselor țării sale luând decizii pe care le considera ca fiind cele mai de folos României. Elogiat, dar și
denigrat de unii, el rămâne un fiu al Olteniei, un român dedicat
țării sale, un mare patriot. Exemplu lui ar trebui urmat, mai ales astăzi, când o bună parte din cei care sunt aleși să ne conducă,
consideră că a fi patriot este rușinos; ei preferă să
substituie iubirea de neam și țară cu minciuna și hoția.
Conform dorinței lui testamentare, la 14 martie
1991, osemintele ilustrului Nicolae Titulescu și ale soției sale Ecaterina, sunt reînhumate în mijlocul țării pe care a slujit-o cu devotament, la poalele Tâmpei, în cimitirul Bisericii ,,Sfântul Nicolae” din Scheii Brașovului.(http://www.colegiultitulescubrasov.ro)
(Societății) Națiunilor, fiind singurul român care a ocupat această înaltă funcție și singurul politician ales de două ori consecutiv ca președinte al acestei organizații internaționale.
În decembrie 1937 Nicolae Titulescu se autoexilează, trăind în Elveția și ulterior în Franța unde avea să și moară la data de 17 martie 1941, la Cannes.
Indiferent ce funcție a avut, ca politician sau ca diplomat, Nicolae
Titulescu a fost nu numai un consecvent, dar și un înfocat susținător al intereselor țării sale luând decizii pe care le considera ca fiind cele mai de folos României. Elogiat, dar și
denigrat de unii, el rămâne un fiu al Olteniei, un român dedicat
țării sale, un mare patriot. Exemplu lui ar trebui urmat, mai ales astăzi, când o bună parte din cei care sunt aleși să ne conducă,
consideră că a fi patriot este rușinos; ei preferă să
substituie iubirea de neam și țară cu minciuna și hoția.
Conform dorinței lui testamentare, la 14 martie
1991, osemintele ilustrului Nicolae Titulescu și ale soției sale Ecaterina, sunt reînhumate în mijlocul țării pe care a slujit-o cu devotament, la poalele Tâmpei, în cimitirul Bisericii ,,Sfântul Nicolae” din Scheii Brașovului.(http://www.colegiultitulescubrasov.ro)
