Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) consideră că primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar prezentat de guvern, centrat pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv în companiile publice este un exercițiu de eficiență prezentat de coaliția de guvernare.
CONAF avertizează însă că scăderea pragului la microîntreprinderi, trecerea la impozit pe profit ca microîntreprindere, creșterea impozitării pe proprietate și majorarea TVA sunt măsuri care pot afecta negativ antreprenorii mici și mijlocii, cu efecte imediate asupra economiei, care va încetini și asupra încasărilor bugetului, care vor scădea, contrar așteptărilor guvernanților.
”Atragem atenția că singura certitudine pentru viitorul finanțelor țării este asigurarea unei creșteri durabile a economiei. Orice măsură fiscală care ar putea încetini creșterea economică va avea un efect negativ nu doar asupra antreprenorilor direct afectați, ci și asupra veniturilor statului. Este un postulat clasic în economie, un avertisment dat de John Maynard Keynes: „Nu vei echilibra niciodată bugetul prin măsuri care să reducă venitul național… Ai grijă de șomaj, iar bugetul își va purta singur de grijă”, a observat Cristina Chiriac, președinta CONAF.
Premierul Marcel Ciolacu și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, au prezentat un prim pachet de măsuri, asumate oficial, care vizează controlul cheltuielilor statului prin restructurări în sectorul bugetar, reduceri de posturi, inclusiv scăderea numărului de secretari de stat, limitarea sporurilor acordate personalului bugetar și plafonarea unor diurne, vouchere de vacanță și abonamente de telefonie.
Intenția guvernului de a lua în considerare și soluții alternative de valorificare a activelor statului, de analiză a bilanțurilor companiilor de stat, de reducere a numărului de directori și consilieri și plafonarea salariilor în agențiile și companiile statului este un pas esențial pentru dezvoltarea economiei, dar și pentru echilibrarea bugetului statului pe care multe companii publice și agenții îl parazitează prin ineficiență.
”Planul privind măsurile alternative este ambițios și va putea fi implementat cu succes dacă guvernul își va gestiona activele cu determinarea unui investitor. În esență măsurile anunțate vizează creșterea eficienței cheltuielilor, reducerea costurilor iraționale și exagerate și recalibrarea instituțiilor statului în funcție de nevoile reale și de eficiența acestora”, a declarat Cristina Chiriac, președinta CONAF.
O analiză a Consiliului Fiscal, care evaluează evoluția companiilor statului în anul 2021 constată că, din cele 787 de companii controlate de stat, doar câteva sunt eficiente, restul fiind generatoare de pierderi și producătoare de arierate față de bugetele statului (-2,7 miliarde de lei), față de furnizori (8 miliarde de lei) și față de companiile partenere. Iată cum bugetul statului pierde bani direct din propriile afaceri neglijent gestionate și, de aceea, considerăm că atenția acordată conducerii acestora trebuie concretizată prin măsuri eficente.
”Interesul nostru pentru gestionarea companiilor statului este justificat masiv de problemele pe care acestea le generează antreprenorilor români prin amânarea plății furnizorilor și a serviciilor prestate acestora, care creează blocaje în activitatea economică”, a observat Cristina Chiriac.
În acest proces de evaluare a activității companiilor unde este acționar majoritar statul trebuie să ia în considerare și listarea unor pachete de acțiuni la Bursa de Valori din București. Listarea unor pachete de acțiuni la Bursă va rezolva ecuația dificilă a încasărilor bugetare atât imediat, prin vânzarea acțiunilor, cât și în viitor, prin eficientizarea activității și mărirea profiturilor companiilor listate, care vor livra dividende sporite bugetului de stat.
Această prima etapă de măsuri pe care guvernul intenționează să le ia pentru temperarea deficitului bugetar ar putea ”salva” doar 2,5 miliarde de lei din deficitul bugetar. Ministrul Finanțelor a evitat să dea detalii privind următoarea tranșă de măsuri fiscale, care vor fi discutate în următoarele zile, însă informațiile apărute în presă îngrijorează mediul de afaceri.
Consolidarea fiscală este un exercițiu extrem de riscant, mai ales într-o economie afectată de crize suprapuse, cu o inflație persistentă, o incertitudine permanentă privind evoluția prețurilor energiei și în condițiile încetinirii economiilor partenerilor noștrii europeni. Toate măsurile care afectează mediul de afaceri trebuie analizate atent și schimbările de fiscalitate nu trebuie introduse în timpul anului fiscal.
Înțelegem că amplificarea deficitului bugetar din prima jumătate a anului este riscantă, atât din perspectiva atragerii banilor europeni, cât și din cea a evoluției economiei românești, care are nevoie de investițiile statului, pe care un deficit excesiv le poate limita.
Matematica aplicată ecuației bugetare arată că o creștere a taxelor va mări veniturile fiscale. În economie însă, impactul majorării taxelor influențează prețurile, care cresc, scade consumul, pune presiune pe afacerile mici și mijlocii, care fie concediază angajații, fie își suspendă activitatea. Efectul va fi o scădere a veniturilor fiscale și nu va fi o surpriză. În plus o creștere a prețurilor stimulează inflația, ceea ce întreține nivelul ridicat al dobânzilor sau, mai grav, dacă inflația scapă de sub control, poate chiar majora costurile creditării.
”Un alt efect nedorit și aparent ignorat al măsurilor din pachetul suplimentar care va afecta mediul de afaceri este incapacitatea antreprenorilor din firmele mici și mijlocii să acceseze fonduri europene, deoarece afacerile vor fi bulversate de noile condiții de impozitare, inflația va menține costurile de creditare la un nivel prohibitiv, iar băncile vor îngusta accesul acestor companii la creditare. Vom ajunge în situația nedorită de a face sacrificii pentru banii europeni pe care nu-i vom putea consuma în economie”, a declarat președinta CONAF.
CONAF consideră că eliminarea facilităților fiscale trebuie să fie însoțită de o revizuire a formulei de calcul a fiscalității pe muncă, ca atare orizontul de aplicare al acestei eventuale decizii trebuie să fie anul fiscal 2024, nu în ultimul trimestru din acest an.
Da, înțelegem că guvernul analizează renunțarea la aceste facilități fiscale acordate anumitor ramuri economice, însă acest exercițiu ar trebui acompaniat de o reducere a fiscalității pe muncă. Guvernul trebuie să evalueze atent o anomalie a fiscalității din România, anume impozitarea agresivă a muncii, care, de altfel, a dus la apariția unei serii de facilități fiscale pentru anumite domenii, pe care restul angajaților o percep ca fiind incorectă.
”Atragem atenția asupra bulversării activității microîntreprinderilor, care au fost strivite de modificări ale sistemului de impozitare în ultima perioadă, iar noi schimbări preconizate să fie aplicare vor distruge majoritatea afacerilor mici. Microîntreprinderile funcționează într-un mediu de reglementare incert și impredictibil, care va justifica abandonarea afacerilor, cu efect negativ asupra creșterii economice, șomajului și, implicit, asupra deficitului bugetar. În mai puțin de un an microîntreprinderile au trecut de la un sistem de impozitare pe venit la altul, cu obligativitatea angajării unui salariat, pentru ca acum să planeze perspectiva altor schimbări. Este un tratament agresiv al statului față de microîntreprinderi, care trebuie revizuit”, a declarat Cristina Chiriac.
Intenția de a stabili cote diferențiate la impozitul pe proprietate are capcanele ei, evident neevaluate. În primul rând nu avem în România grile corecte de prețuri în domeniul imobiliar, deoarece nu se colectează date de la Uniunea Uniunea Naţională a Notarilor Publici, singura care poate da prețurile reale de piață. Actualele grile pot fi artificial schimbate, fără să țină cont de evoluția pieței, ci doar de necesitățile de finanțare ale autorităților locale. Considerăm că actualele cote de impozitare trebuie menținute, iar majorarea veniturilor bugetelor locale trebuie să fie rezultatul unei colectări mai bune, nu al majorării impozitelor în contextul realității economice dure, afectată de crize suprapuse, de impredictibilitate și de efectele unui război dus de Rusia lângă granițele României.
Dacă mediul de afaceri va fi afectat de majorările de taxe și de impozitarea agresivă atunci firmele vor concedia angajați sau vor pune obloanele pe afacere, iar efectul imediat va fi unul nedorit: veniturile fiscale scad masiv. Dacă guvernul susține afacerile mici și mijlocii, atunci creșterea locurilor de muncă este asigurată, iar veniturile din impozite vor crește.