Deși România se află printre statele Uniunii Europene cu cel mai redus consum declarat de droguri în rândul tinerilor, fenomenul este departe de a putea fi ignorat. În ultimii ani, numărul cazurilor de consum, al intervențiilor medicale și al dosarelor privind traficul de droguri a crescut alarmant!
Cele mai recente date ale Agenției Uniunii Europene pentru Droguri (EUDA), prezentate de Biroul Parlamentului European în România, arată că 3,8% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 34 de ani au declarat că au consumat cannabis în ultimul an. Procentul este de aproape patru ori mai mic decât media Uniunii Europene, care ajunge la 15,3%.
România se situează sub media europeană și la celelalte categorii de droguri analizate. În cazul cocainei, consumul declarat este de 1,3%, comparativ cu 2,5% în UE, la MDMA de 0,9%, față de 2,4%, iar la amfetamine de 0,8%, în condițiile în care media europeană este de 1,4%.
La polul opus se află state precum Italia, Spania, Franța și Cehia, unde aproape unul din cinci tineri declară că a consumat cannabis în ultimul an. În Țările de Jos, peste 10% dintre tineri spun că au consumat MDMA, iar în Irlanda și Țările de Jos se înregistrează cele mai ridicate procente la consumul de cocaină.
Cifrele nu spun însă întreaga poveste.
Faptul că România apare în partea inferioară a clasamentului european nu înseamnă că fenomenul consumului de droguri este unul marginal. Dimpotrivă, în ultimii ani au existat numeroase cazuri mediatizate de adolescenți și tineri care și-au pierdut viața în urma consumului de substanțe interzise, iar capturile de droguri și dosarele instrumentate de procurorii DIICOT sunt tot mai numeroase. În plus, statisticile europene se bazează pe sondaje și pe consumul declarat de respondenți, ceea ce înseamnă că ele nu surprind în totalitate amploarea fenomenului, existând în mod evident posibilitatea ca o parte dintre consumatori să nu recunoască.
Parlamentul European avertizează că piața drogurilor ilicite din Uniunea Europeană generează peste 30 de miliarde de euro anual, fiind una dintre principalele surse de finanțare pentru rețelele de criminalitate organizată. Tocmai de aceea, Uniunea Europeană a adoptat un plan de acțiune care vizează întărirea controalelor la frontiere și în transporturi, utilizarea inteligenței artificiale pentru depistarea traficului, combaterea producției de droguri sintetice și prevenirea recrutării minorilor în rețelele infracționale.
„UE dispune de un plan de acțiune pentru combaterea traficului de droguri, care include:
- eliminarea lacunelor din transportul maritim, terestru și aerian
- prevenirea violenței legate de droguri și a recrutării minorilor în activități de trafic
- consolidarea cooperării între forțele de ordine, autoritățile vamale și cele judiciare
- utilizarea tehnologiei, inclusiv a instrumentelor de detectare bazate pe inteligență artificială și a imaginilor din satelit
- eliminarea lacunelor legislative privind substanțele chimice utilizate la producerea drogurilor sintetice
- consolidarea cooperării internaționale, a rezilienței porturilor din țările terțe și a tehnologiei de care dispun autoritățile de pe teren.”, arată datele Biroului Parlamentului European în România
