Premierul Marcel Ciolacu a coordonat, ieri, 12 decembrie, reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Reziliență, structură de lucru ce reunește ministerele și instituțiile cu atribuții în îndeplinirea angajamentelor asumate de Guvern, în cadrul PNRR.
”Vom transmite vineri, 15 decembrie, cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce înseamnă o finanțare de peste 3,1 miliarde de euro pentru România, care include prefinanțarea de 13% deja încasată. Prin îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate, dar și prin consultări cu reprezentanții Comisiei Europene, reușim să transformăm PNRR într-un instrument de reforme și de investiții de care românii au nevoie”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Cererea de plată numărul 3 are o valoare totală de 2,7 miliarde de euro (din care a fost scăzută prefinanțarea deja încasată) sub formă de granturi 1,9 miliarde de euro și 811 milioane de euro sub formă de împrumuturi și acoperă 74 ținte și jaloane aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022.
În cadrul reuniunii au fost discutate țintele și jaloanele aferente cererii de plată 3, inclusiv cele opt jaloane care sunt în faza de finalizare, pentru care au fost propuse măsuri de urgentare a îndeplinirii acestora.
”Consiliul Uniunii Europene a evaluat pozitiv modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, în valoare de 28,5 miliarde de euro. A fost un efort colectiv al întregii echipe la nivel guvernamental și reprezintă un succes pentru România. Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea susținere pentru buna gestionare și implementare a Planului, astfel încât banii alocați țării noastre prin PNRR să fie atrași în totalitate și investiți corect și eficient”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Totodată, în cadrul reuniunii au fost discutate rezultatele misiunilor de audit realizate de către Autoritatea de Audit, la nivelul sistemului PNRR.
În plus, au fost discutați pașii următori după aprobarea modificării PNRR de către Consiliul Uniunii Europene, precum semnarea Actului adițional la Acordul privind contribuția financiară, actualizarea cadrului legal național și implementarea noului capitol REPowerEU, care va crește reziliența și independența energetică a României.