După protestele organizate în ultimele zile de o parte dintre angajații Operei Brașov, pe fondul măsurilor privind reorganizarea instituției și reașezarea sistemului de salarizare, managerul interimar Lucian Petrean a făcut public un memoriu de 14 pagini în care explică motivele care au stat la baza deciziilor contestate și susține că acestea nu reprezintă opțiuni personale, ci obligații legale rezultate din controalele efectuate de instituțiile statului.
Documentul apare după o perioadă tensionată în instituție, în care mai mulți artiști și angajați ai Operei Brașov au protestat față de diminuarea unor drepturi salariale și față de proiectul de reorganizare a instituției.
Încă din introducerea memoriului, Lucian Petrean afirmă că documentul nu urmărește alimentarea conflictului, ci prezentarea contextului juridic care a dus la adoptarea măsurilor administrative: „Scopul său este unul exclusiv instituțional: acela de a prezenta comunității brașovene, angajaților Operei Brașov și opiniei publice împrejurările obiective și obligațiile juridice care au determinat adoptarea măsurilor administrative aflate în prezent în curs de implementare.”
„Nu este voința managerului, ci obligația de a respecta legea”
Unul dintre mesajele centrale ale documentului este că actuala conducere nu ar fi avut libertatea de a decide dacă aplică sau nu măsurile rezultate în urma controalelor efectuate de Ministerul Culturii, Curtea de Conturi și Serviciul Audit Public Intern al Municipiului Brașov. Managerul susține că, în spațiul public, s-a creat impresia că diminuarea unor venituri sau reorganizarea instituției reprezintă o decizie exclusivă a conducerii.
„Conducerea Operei Brașov nu pune în executare propria voință. Conducerea Operei Brașov pune în executare obligațiile rezultate din actele oficiale ale autorităților competente ale statului.”, a explicat Lucian Petrean.
În același context, Petrean afirmă că un manager al unei instituții publice nu poate alege între aplicarea și ignorarea unor măsuri dispuse de autoritățile competente: „Managerul unei instituții publice nu are libertatea de a alege între aplicarea și neaplicarea legii. El are obligația legală de a o pune în executare.”
Ministerul Culturii și Curtea de Conturi
În memoriu se arată că măsurile contestate nu sunt rezultatul unei interpretări personale a conducerii Operei, ci consecința concluziilor formulate de trei instituții publice diferite.
Potrivit documentului, Ministerul Culturii a clarificat statutul juridic al Operei Brașov, precizând că aceasta este o instituție publică de spectacole aflată în subordinea Consiliului Local Brașov și că nu există o hotărâre de Guvern prin care instituția să fi dobândit statutul de instituție de spectacole de importanță națională.
„Ceea ce este prezentat în spațiul public drept o «reducere salarială» reprezintă, în realitate, efectul juridic al alinierii sistemului de salarizare la statutul legal al instituției, astfel cum acesta a fost confirmat de Ministerul Culturii și ulterior verificat de celelalte autorități competente.”, susține managerul.
Curtea de Conturi a identificat plăți fără temei legal
Un capitol important al documentului este dedicat concluziilor Curții de Conturi.
Potrivit managerului, auditorii au constatat că Opera Brașov a aplicat o grilă de salarizare care nu corespundea statutului juridic al instituției, iar în urma verificărilor efectuate asupra unui eșantion de 30 de salariați au fost identificate plăți fără bază legală în valoare de 2.405.087 lei, aferente perioadei 1 aprilie 2023 – 31 decembrie 2025.
Lucian Petrean subliniază că măsurile dispuse de Curtea de Conturi nu au caracter consultativ: „Ele constituie obligații rezultate din actul de control, a căror punere în executare revine conducerii Operei Brașov.”
Despre reorganizare: „Nu reprezintă o sancțiune”
În ceea ce privește reorganizarea administrativă, managerul afirmă că aceasta nu urmărește sancționarea unor persoane și nici diminuarea valorii profesionale a artiștilor sau a personalului „Reorganizarea unei instituții publice nu reprezintă o sancțiune aplicată unor persoane, ci exercitarea obligației legale de organizare eficientă a serviciului public.”
De asemenea, documentul precizează că auditul intern nu a evaluat activitatea artistică, ci exclusiv organizarea administrativă și eficiența utilizării resurselor publice.
Lucian Petrean afirmă că dreptul angajaților de a protesta este legitim și trebuie respectat, însă consideră că acesta nu poate suspenda obligațiile legale ale conducerii instituției. „Exercitarea dreptului la protest nu suspendă aplicarea legii.”
În opinia managerului, protestele nu pot modifica obligațiile care revin conducerii în urma actelor de control emise de autoritățile statului. „Protestele organizate ulterior nu pot modifica obligațiile juridice care revin conducerii instituției.”
„Dialogul este întotdeauna posibil. Renunțarea la respectarea legii nu este.”
În finalul documentului, managerul Operei Brașov transmite că instituția rămâne deschisă dialogului cu angajații pentru identificarea unor soluții care să reducă efectele sociale ale reorganizării, însă susține că respectarea concluziilor autorităților de control nu poate face obiectul negocierii. „Dialogul este întotdeauna posibil. Renunțarea la respectarea legii nu este.”
Mesajul se încheie cu o declarație care sintetizează întreaga poziție a conducerii: „Legea nu este un obstacol în calea administrației. Legea este temelia pe care administrația își exercită legitimitatea.”
