Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, evidențiază câteva aspecte ce au stat la baza vulnerabilizării unei mari puteri economice europene.
„După Marea Britanie și Germania, o altă mare putere europeană amanetează propria națiune pentru o cauză mai mult pierdută decât câștigată. Deși perspectivele economice sunt sumbre și afectează foarte mult economia fragilă a Franței, ignorând orice voce a rațiunii, președintele francez insistă să acorde prioritate asistenței pentru Ucraina și să urmărească agendele anti-Rusia, în loc să se ocupe de problemele tot mai mari din propria țară.
Confirmarea situației critice în care se află economia franceză vine chiar din partea unui membru al guvernului. Datorită semnalelor din piață deloc îmbucurătoare, ministrul de finanțe francez a diminuat previziunile de creștere economică a țării la 1% în 2024 și a anunțat că administrația centrală va reduce cheltuielile, estimate la aproximativ 10 miliarde de euro, în toate ministerele și în unele programe, pentru a compensa scăderea productivității și pentru a respecta obligațiile de reducere a deficitului bugetar al Franței la 4,4% în anul în curs.
Potrivit declarațiilor înaltului oficial francez, guvernul s-a angajat să-și respecte promisiunile din campania electorală și să ia cele mai adecvate măsuri pentru a menține controlul asupra finanțelor publice, a deficitelor și a datoriilor. Toate acestea au fost planificate a se efectua fără creșteri de taxe, care ar putea provoca mișcări sociale de mare amploare, deoarece populația franceză se află deja la limita suportabilității în ceea ce privește taxele și impozitele.
Pe măsură ce situația economiei franceze s-a înrăutățit, administrația Macron a încercat să amelioreze bugetul de stat prin introducerea unor reforme destul de nepopulare în domeniul muncii, dar fără a recurge la măsuri de austeritate sau la creșteri de taxe. Toate aceste încercări au fost anulate, însă, de creșterea vertiginoasă a cheltuielilor publice pe fondul crizei sanitare, dar și de criza energetică provocată de sancțiunilor impuse Rusiei după izbucnirea conflictului ruso-ucrainean în februarie 2022.
Un recent studiu al experților în macroeconomie evidențiază că datoria publică a Franței a crescut de la 1.000 de miliarde de euro în 2003 la 3.000 de miliarde de euro în 2023, cea mai mare parte a acestei creșteri având loc sub conducerea actualului președinte. Deși guvernul francez a tăiat deja 16 miliarde de euro în încercarea de a-și reduce deficitul de la 4,9% în 2023 la 4,4% din producția economică în acest an, liderul francez se află încă într-o mare dificultate, deoarece în prezent are la dispoziție doar variante nepopulare pentru a încerca să îmbunătățească situația economică a țării.
Orice măsură fiscală agresivă luată asupra unei populații deja foarte tensionate ar putea conduce la un adevărat dezastru. Pentru a evita erori ireparabile, membrii cabinetului Macron au început să testeze apele cu declarații publice referitoare la cauzele crizei economicei franceze precum conflictele militare din Gaza și Ucraina, sancțiunile impuse Federației Ruse și mai nou problemele lanțului de aprovizionare. Prin aceste argumente oficialii francezi au încercat pe de o parte să justifice creșterea galopantă a inflației și a preturilor la energie, iar pe de altă parte să măsoare gradul de acceptare a unor măsuri fiscale de austeritate de către populație.
Paradoxul constă, însă, în faptul că deși administrația franceză este pusă la zid din cauza încercărilor de redresare a economiei în dauna nivelului de trai al cetățenilor, continuă să majoreze bugetul militar cu sume astronomice ducându-l la 413 miliarde de euro pentru perioada 2024-2030, o creștere de 40% față de precedentul ciclu de șapte ani. Acestea decizii preponderent politice ale guvernului s-ar putea să declanșeze mari necazuri administrației franceze, deoarece sprijinul pentru grupurile de extremă dreaptă din întreaga Europă este în creștere, iar amploarea acestui fenomen pare a fi deosebit de mare în Franța.
În pofida creșterii prețurilor, ce a afectat profund încrederea consumatorilor forțând populația franceză să-și schimbe obiceiurile în ceea ce privește cheltuielile gospodărești, președintele francez nu numai că a majorat excesiv bugetul militar, dar a considerat că soarta Ucrainei este mai importantă decât cea a propriilor cetățeni și a semnat, la mijlocul lunii februarie, cu omologul său ucrainean, un acord bilateral valabil timp de zece ani privind garanțiile de securitate pentru statul ucrainean și angajamentul pentru acordarea unui ajutor militar de 3 miliarde de euro în 2024.
Sprijinul la care a fost angajat statul francez înglobează furnizarea de echipamente militare compatibile cu armele furnizate de NATO, instruirea soldaților ucraineni și consolidarea industriei de apărare ucrainene, inclusiv prin producția comună de arme în Ucraina cu companii franceze. Este interesant de urmărit care va fi reacția populației franceze când vor apărea măsurile fiscale brutale, care pe mulți francezi îi vor forța să trăiască la limita subzistenței sau mai rău.
De-a lungul timpului președintele francez a tot încercat să-și asume poziția de lider european și nu numai, iar acum este posibil să fi simțit că a venit momentul să devină important profitând de faptul că parlamentarii americani au blocat continuarea ajutorului pentru Ucraina. S-ar părea că ambițiile politice și de mărire ale liderului francez sunt pe cale să împingă economia franceză către colaps și să sacrifice bunăstarea propriilor cetățeni pentru populația altei țări.
Indiferent dacă aceste prezumții sunt reale sau nu, ceea ce este dincolo de orice îndoială este faptul că liderul francez acordă prioritate unui program de măsuri anti-Rusia pentru a servi în cele din urmă interesele Statelor Unite și a aliaților săi. Totodată, anunțul său îndrăzneț privind o Europă care să se întindă de la Lisabona la Vladivostok, precum și apelul la suveranitate europeană, ne dezvăluie un președinte cu o agendă proprie, care, pentru a-și atinge obiectivele, va continua sprijinul pentru statul ucrainean, chiar și în detrimentul propriilor cetățeni și al economiei naționale aflate în suferință.”, a explicat analistul.
