Urmare a valurilor de întrebări încărcate de îngrijorare și curiozitate legate de uscarea prematură a plantelor și copacilor de pe Tâmpa, Facultatea de Silvicultură și exploatări forestiere din Brașov vine cu explicații pentru acest fenomen ciudat.
”Ce specii lemnoase de pe Muntele Tâmpa sunt afectate de uscăciune?
La sfârșit de iulie, locuitorii Brașovului au observat cu îngrijorare cum frunzele unor arbori de pe Muntele Tâmpa au început să se coloreze și să cadă mult prea devreme, având în vedere că suntem încă în mijlocul verii. Cauza fenomenului este ușor de intuit și am simțit-o cu toții: vremea caniculară din iulie, mult mai caldă și mai uscată decât în mod obișnuit.
Ce specii lemnoase din Rezervația Naturală Muntele Tâmpa au fost afectate într-o măsură mai mare de uscăciune?
Răspunsul la această întrebare credem că prezintă interes pentru cei ce iubesc natura și muntele simbol al Brașovului, printre ei numărându-se și studenții de la silvicultură care au făcut numeroase ieșiri pe Muntele Tâmpa în cadrul orelor de botanică, dendrologie și ecologie.
Vremea deosebit de caldă a afectat cu precădere speciile mezofite (i.e. cu exigențe mijlocii față de umiditatea din sol) precum fagul, carpenul, teiul de deal, paltinul, frasinul și arțarul. Dar și specii de arbori cu rezistență mai mare la uscăciune, cum ar fi jugastrul, au avut de suferit. Dintre speciile arbustive au fost afectate cununița, care are pretenții mai ridicate față de umiditatea din sol și din atmosferă, dar și arbuști mai rezistenți la uscăciune, cum ar fi dârmoxul și sângerul. De asemenea, a fost afectată și o specie mai rar întălnită de măceș, Rosa spinosissima, care tolerează de regulă un deficit de umididate. Așa cum era de așteptat, sunt și exemplare din speciile mai sus menționate care sunt mai puțin sau deloc afectate. Exemplarele mai rezistente au probabil o zestre genetică care a determinat o mai bună adaptare la condițiile de stres hidric și/sau ocupă un microhabitat mai favorabil (de ex. se găsesc într-o zonă cu un volum mai mare de sol și cu mai multă umididate).
Faptul că frunzele unor arbori și arbuști au căzut mai repede anul acesta constituie un răspuns adaptativ al exemplarelor respective și nu înseamnă că acestea s-au uscat. Marea lor majoritate vor porni din nou în vegetație în anul următor. De asemenea, să nu uităm că ani secetoși au mai fost la Brașov, cum ar fi spre exemplu 2012, când vegetația de pe Tâmpa a fost afectată într-o măsură mai mare. Să sperăm că frecvența secetelor nu va crește, așa cum prevăd modelele climatice actuale, și să facem tot ceea ce ține de noi pentru a diminua poluarea și, în special, emisiile de gaze cu efect de seră.” explică Prof. dr. ing. Alexandru-Lucian CURTU într-o postare pe pagina de Facebook UnitBv
Sursă foto: Facebook UnitBv
