Brașovul are probabil cei mai slabi procurori DNA din țară!
Ani la rând s-au dat tot felul de ”tunuri” în banul public, dar, nimeni nu vede sau poate că există alte motive…
În timp ce în marile județe ale României, procurorii DNA scot la lumină dosare de corupție care zdruncină fundațiile politice și administrative, la Brașov domnește o liniște suspectă. O liniște în care tunurile financiare, combinațiile politice și numirile pe criterii de loialitate partinică par să treacă neobservate, de parcă aici ar fi un colț de rai imun la corupție. Oare Brașovul este singurul județ „curat” din România sau, mai degrabă, avem de-a face cu o justiție care preferă să întoarcă privirea în altă parte?
Procurorii din Brașov, veghetori sau spectatori?
Dacă în alte județe vedem dosare grele, cu prejudicii de milioane de euro, care vizează politicieni de top și rețele de interese bine organizate, la Brașov, anchetele par să fie concentrate pe cazuri minore, fără impact major asupra societății. În timp ce „peștii mari” înoată nestingheriți în apele tulburi ale banului public, procurorii se ocupă, mai degrabă, de „găinării” – dosare fără miză, fără prejudicii considerabile, menite parcă doar să bifeze o activitate aparentă.
Presa locală și națională trage periodic semnale de alarmă: „tunurile” de la FC Brașov, combinațiile obscure de la RIAL, numirile politice flagrante din Consiliul de Administrație al Companiei Apa Brașov, unde și un elev de clasa întâi și-ar da seama că meritocrația este doar un cuvânt golit de sens. Cu toate acestea, anchetele penale întârzie să apară sau, dacă apar, sfârșesc prin achitări care ridică semne de întrebare asupra profesionalismului procurorilor.
Acesta este un alt motiv pentru care românii nu se întorc în țară, pentru că nu au încredere în instituțiile statului.
Compania Apa Brașov, o veritabilă „fabrică” de interese politice
Un caz emblematic este cel al Companiei Apa Brașov, unde „jocurile de culise” sunt atât de evidente încât par aproape sfidătoare. Pierderi uriașe la apă, probleme nerezolvate în caz de inundații, management discutabil, dar… aceeași oameni în funcții-cheie. Cum poți recompensa incompetența cu un nou mandat? Și mai grav, cum este posibil ca un director să încaseze un salariu de peste 8.000 de euro pe lună, în condițiile în care performanțele sunt cel puțin discutabile? Cum poți fi condamnat, cum poți pierde fonduri europene, adică să fii un slab manager, dar să fii bun pentru Compania Apa Brașov? E simplu! Intri în politică!
La aceste întrebări ar trebui să răspundă și conducerea Primăriei Brașov, dar și cea de la Consiliul Județean Brașov, instituții care dețin câte 42% din acțiuni fiecare. Au interese? Ei ar trebui să răspundă, mai ales că au condus și conduc județul și orașul de ani buni.
Aceste întrebări nu sunt doar retorice. Sunt întrebări care ar trebui să fie pe masa procurorilor. Dar aceștia par să fie absenți din ecuație. Să fie Brașovul un județ prea curat sau procurorii prea comozi?
RIAL, RATBV și „miracolul” imobiliar de pe Drumul Poienii
Nici RIAL și RATBV nu scapă de suspiciuni. Cum s-au făcut propunerile de numire în aceste structuri? Pe baza competențelor sau în funcție de carnetul de partid? Cine beneficiază din umbră de pe urma acestor numiri?
Și, desigur, rămâne eterna problemă a construcțiilor haotice, „boom-ul imobiliar” de pe Drumul Poienii, care ridică o altă întrebare: unde este limita între dezvoltare urbană și interese private mascate? S-au acordat autorizații cu respectarea legii sau au existat „aranjamente” care au uns roțile birocrației? În Poiană se face iar loc pentru construcții mari. Unde este societatea civilă acum? Unde este USR care a promis multe și nu a făcut nimic?
O justiție oarbă sau un sistem bine uns?
Un alt aspect greu de ignorat este faptul că, în ultimii ani, multe dintre dosarele celebre de corupție din Brașov s-au soldat cu achitări. Este imposibil să nu te întrebi: sunt toți inculpații nevinovați sau pur și simplu procurorii nu sunt în stare să adune probe solide?
În alte județe, procurorii DNA nu ezită să lovească în rețele politice bine înrădăcinate. La Brașov, singurul caz notabil din ultimii ani este cel al fostului viceprimar Flavia Boghiu, un dosar care ridică mai degrabă sprâncene decât probleme majore, având un prejudiciu aproape nesemnificativ.
Unde sunt dosarele grele?
Ce s-a întâmplat cu tunurile din zona salubrității, cu afacerile imobiliare dubioase, cu devalizarea fabricilor și întreprinderilor din Brașov?
Oare toți cei implicați sunt sfinți sau pur și simplu au găsit „rețeta perfectă” pentru a scăpa de rigorile legii?
Când sunt întrebați despre anumite dosare, procurorii ridică din umeri…
Procurorii europeni, ultima speranță?
Dacă la nivel local lucrurile par blocate, poate că procurorii europeni ar trebui să-și arunce o privire mai atentă asupra a ceea ce se întâmplă în Brașov. Poate că acolo unde justiția națională pare să doarmă, o mână de ajutor extern ar putea trezi interesul pentru adevăr.
Până atunci, Brașovul rămâne, paradoxal, un județ „fără corupție”, unde realitatea din teren arată exact contrariul.
Oare cine doarme, de fapt? Procurorii sau societatea?
