Într-o nouă tentativă de a recâștiga capital politic, USR Brașov a ieșit la rampă cu un proiect de lege care vizează conducerea ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară). Parlamentarii Irineu Darău, Ovidiu Paraschivescu și Allen Coliban denunță ceea ce numesc „un abuz” — faptul că membrii executivi ai ASF primesc atât salarii pentru funcția de conducere, cât și indemnizații suplimentare pentru calitatea de membru în Consiliul ASF.
Proiectul propune modificarea OUG 93/2012, astfel încât acești membri executivi să nu mai poată încasa duble venituri pentru aceeași activitate. În esență, USR cere ca aceia care conduc ASF să fie plătiți o singură dată, nu de două ori.
De ce acum?
Întrebarea firească este: de ce vine această inițiativă abia acum? Sistemul de dublă remunerare din ASF nu este o noutate. Există de ani de zile, fiind bine cunoscut în cercurile administrative și politice. Iar USR nu doar că a fost parte din opoziție, ci a participat activ la guvernare. La acel moment, acest tip de practici părea să le scape cu desăvârșire.
Este greu de ignorat faptul că acest „scandal” izbucnește într-un context electoral nefavorabil pentru USR, un partid care încearcă să-și regăsească relevanța după alegerile parlamentare și locale în care a obținut rezultate sub așteptări. La doar câteva săptămâni după ce și-a încurcat propriul candidat la alegerile prezidențiale, anunțând public susținerea pentru Nicușor Dan cu doar trei săptămâni înainte de vot, USR pare hotărât să iasă la rampă cu orice subiect care poate genera emoție publică.
ASF, doar vârful aisbergului
Realitatea este că practica dublei remunerări nu se rezumă doar la ASF. La nivel național, există mii de consilii de administrație în care membrii sunt recompensați generos, adesea din mai multe surse: salarii de bază, indemnizații de CA, participare la alte structuri administrative etc. Uneori, aceste funcții se suprapun în mod paradoxal, iar beneficiarii reușesc performanța de a fi plătiți simultan de instituții din orașe diferite.
Exemplele abundă: Romatsa, Romsilva, regii autonome, companii de stat sau chiar autorități locale. În toate acestea, practica cumulului de venituri este o realitate acceptată tacit de majoritatea actorilor politici.
USR ridică o problemă reală, dar cu jumătate de gură. Dacă inițiativa legislativă vizează doar ASF, este evident că scopul este mai degrabă de imagine decât o reformă structurală. Dacă parlamentarii USR chiar doresc o schimbare, poate ar trebui să extindă inițiativa și la celelalte instituții publice și să vină cu soluții clare pentru limitarea numărului de funcții cumulate și a remunerațiilor multiple.
Ipocrizie sau întârziere?
E greu să nu observăm ironia: o formațiune care a militat pentru reformă și transparență descoperă acum, din opoziție, o practică evidentă și veche. Iar când a avut ocazia să o corecteze din poziția de guvernare, n-a făcut nimic.
Însă în plină criză bugetară, indignarea publicului față de salariile de zeci de mii de euro încasate de unii bugetari poate fi un catalizator bun pentru puncte în sondaje. Așadar, chiar dacă inițiativa nu este una nouă sau curajoasă, este una oportunistă.
Inițiativa USR de a tăia dubla plată din ASF este un pas în direcția corectă, dar lipsa unei abordări sistemice și a asumării trecutului propriu o transformă mai degrabă într-un gest de PR. Dacă USR vrea să demonstreze că este mai mult decât o voce a nemulțumirii din opoziție, ar trebui să vină cu reforme largi, aplicabile în toate instituțiile publice și să recunoască faptul că „frecția la picior de lemn” a început cu mult înainte de ASF.
