Județul Brașov se află într-un moment critic în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, avertizează Szenner Zoltan, președinte ISO MEDIU Brașov, într-o postare publică în care vorbește deschis despre blocajele, presiunile și lipsa de susținere din jurul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID).
Unul dintre cele mai mari proiecte finanțate din fonduri europene din istoria județului, SMID este gândit să deservească peste 600.000 de locuitori și să alinieze Brașovul la standardele europene de reciclare și tratare a deșeurilor. Cu toate acestea, proiectul se lovește de rezistență politică, dezinformare și interese divergente.
Un județ turistic, rămas în urmă
Deși este unul dintre cele mai vizitate județe din România, Brașovul se numără printre puținele județe care nu dispun de un sistem integrat de management al deșeurilor. În lipsa unei infrastructuri moderne, deșeurile ajung în continuare la depozitul FinEco, sunt îngropate ilegal, aruncate pe câmp sau chiar arse, cu efecte grave asupra mediului.
„Oriunde mergem în județ, avem șansa – sau neșansa – să găsim gunoaie depozitate ilegal”, atrage atenția Szenner Zoltan, subliniind impactul major asupra mediului și imaginii unui județ turistic.
Ținte europene, costuri locale
România are obligația de a atinge o rată de reciclare de 55%, procent care va crește la 65% până în 2035. Brașovul este departe de aceste obiective, iar neîndeplinirea lor atrage automat taxe și amenzi care se răsfrâng asupra bugetelor locale și, în final, asupra cetățenilor, prin creșterea tarifelor de salubrizare.
În acest context, realizarea SMID nu este doar o opțiune, ci o necesitate economică și administrativă. „Ar fi în interesul fiecărui brașovean ca acest sistem să se realizeze”, afirmă Szenner.
Ultima fereastră de finanțare
Valoarea totală a proiectului se ridică la aproximativ 149 de milioane de euro, bani care pot fi atrași acum din fonduri europene. „Dacă nu îl facem acum, nu se va mai face”, avertizează președintele ISO MEDIU Brașov, explicând că nicio instituție publică sau investitor privat nu poate susține o asemenea investiție din fonduri proprii.
În lipsa SMID, județul riscă să rămână captiv într-un sistem fragmentat, bazat pe investiții private care, inevitabil, trebuie amortizate prin tarife mai mari pentru populație.
Deși coordonarea atragerii fondurilor revine Consiliului Județean, obligația salubrizării aparține fiecărei unități administrativ-teritoriale. Cu toate acestea, lipsește unitatea politică necesară pentru implementarea proiectului.
Potrivit lui Szenner Zoltan, primarii care susțin public SMID devin rapid ținte ale adversarilor politici, iar investițiile sunt prezentate eronat drept „gropi de gunoi”, deși proiectul prevede exclusiv stații de sortare, tratare și compostare, nu depozite de deșeuri.
Interese, atacuri și manipulare
„Lumea gestionării deșeurilor este una murdară, cu foarte multe interese”, spune acesta, menționând numeroasele atacuri și acuzații la care a fost supus de-a lungul anilor. Cu toate acestea, susține că va continua să explice public mizele reale ale proiectului.
Mesajul său se încheie cu o concluzie simplă, dar tăioasă: „Am auzit de nenumărate ori ‘aș vrea SMID-ul, dar…’. De cele mai multe ori, ce urmează după dar înseamnă, de fapt, nu.”
Pentru Brașov, miza este clară: fie valorifică acum șansa fondurilor europene și face pasul către un sistem modern de gestionare a deșeurilor, fie acceptă costuri mai mari, poluare și un viitor construit pe improvizații.
