Adrian Veștea, fost ministru în Guvernul Ciolacu, ar putea deveni vicepreședinte PNL. La Brașov, însă, filiala liberală se prăbușește în sondaje și nu livrează rezultate.
Ilie Bolojan, politicianul liberal recunoscut pentru stilul său administrativ eficient, își pregătește echipa cu care dorește să preia conducerea Partidului Național Liberal (PNL) la nivel central. În viziunea sa, patru nume sunt deja conturate pentru funcțiile de vicepreședinți, iar printre acestea se regăsește și Adrian Veștea, fost ministru al Dezvoltării și reprezentant al județului Brașov. Din echipa mai fac parte Dan Motreanu, Ciprian Ciucu și Alin Tișe.
Surprinzător pentru unii, Veștea este singurul dintre cei patru propuși care a făcut parte din Guvernul Ciolacu, o guvernare pe care mulți o consideră responsabilă pentru adâncirea problemelor economice din România. Tocmai acest aspect stârnește întrebări și tensiuni în rândul liberalilor, care se tem că o astfel de asociere cu fosta guvernare ar putea afecta imaginea PNL.
🟡 PNL Brașov, în derivă: lipsă de rezultate și un electorat tot mai nemulțumit
În plan local, Adrian Veștea s-a distanțat tot mai mult de filiala PNL Brașov, mai ales în perioada în care a deținut portofoliul Dezvoltării. În absența sa, organizația liberală județeană a intrat sub controlul unor grupuri de interese locale, acuzate de promovări netransparente și „jocuri de culise” pentru funcții interne.
Această ruptură între conducerea centrală și filiala locală a dus la rezultate dezastruoase în plan electoral. De exemplu, la alegerile prezidențiale, candidatul susținut de PNL și PSD a fost învins la Brașov, clasându-se abia pe locul trei, în ciuda unei alianțe extinse. Estimările interne arată că, în ritmul actual, PNL Brașov ar putea coborî sub pragul de 15% la viitoarele alegeri, o cifră alarmantă pentru un județ în care liberalii au dominat ani la rând.
✈️ Probleme majore la nivel de infrastructură și sănătate
Dincolo de politică, nemulțumirile brașovenilor sunt alimentate și de lipsa de realizări concrete în ultimii doi ani. Aeroportul Internațional Brașov, considerat cândva un proiect strategic, a devenit „o gară neagră”: doar o singură companie aeriană operează în prezent curse regulate, iar managementul este constant criticat pentru lipsa de viziune și performanță. Mai mult, aeroportul înghite anual 24 de milioane de lei pentru funcționare.
În domeniul sănătății, scandalurile de corupție din spitale au ținut capul de afiș, iar investițiile majore lipsesc. Reabilitările din spitalele din Brașov au fost inițiate de investitori privați, în special din București, ceea ce ridică semne de întrebare privind implicarea administrației locale.
Un alt eșec răsunător este Centrul de Agrement de sub Tâmpa, care zace în paragină de peste 8 ani. Deși proiectul ar fi putut deveni un punct de atracție pentru tineri și turiști, clădirea se degradează pe zi ce trece, fără niciun plan clar de reactivare.
🧭 Reconfigurare la vârf, dar probleme grave la bază
Eventuala numire a lui Adrian Veștea ca vicepreședinte al PNL ar putea aduce echilibrul politic dorit de Ilie Bolojan în structura centrală a partidului. Însă, în același timp, ar putea pune în lumină neajunsurile filialei liberale de la Brașov, care pare tot mai deconectată de la realitatea din județ.
Până când PNL nu va livra rezultate concrete și vizibile în teritoriu, nicio schimbare de la vârf nu va putea repara încrederea pierdută în rândul electoratului brașovean.
Politicienii nu au înțeles ca nu contează mulțumirea lor, ci a românilor de rând! Partea bună este că „istoria” o scriem noi, presa…
Și contează mult ce rămâne în urma ta în afară de funcții pe la partid pe care le ocupi oricum pe bază de carnet de membru. Numai dacă te uiți ce indivizi au ajuns premierii țării, Ciucâ, Ciolacu, Câțu sau Orban îți dai seama că a „trece” prin guvernare ca Vodă prin lobodă nu e motiv de mândrie. Și nu contează ce spun „lingușitorii” de partid, ci ce spun oamenii de rând.
