Numărul bugetarilor din România a revenit în centrul dezbaterilor publice, pe fondul presiunilor bugetare și al apelurilor la „eficientizarea” aparatului de stat. Potrivit celor mai recente date, în România lucrează peste 1,3 milioane de persoane în sectorul public, din care o bună parte în domenii esențiale precum educația, sănătatea sau apărarea.
Distribuția este următoarea:
- Educație – 378.000 de angajați
- Sănătate – 247.000 de angajați
- Apărare și justiție – 226.000
- Administrație publică locală – 330.000
- Funcționari publici – 115.000
Deși cifrele par mari, raportate la populație, România se încadrează în media europeană. Avem 68 de bugetari la mia de locuitori, mai puțini decât în Norvegia (160), Luxemburg (67), Germania (55) sau Italia (54,8), potrivit comparațiilor internaționale.
Așadar, în ciuda percepției că „suntem sufocați de bugetari”, suntem peste media Italiei, Germaniei și Luxemburgului, dar mult sub țări precum Norvegia (160/1000), care are un model social cu servicii publice extinse.
Cu toate acestea, cheltuielile cu salariile din sectorul public rămân ridicate. Statul alocă în prezent 21,7% din veniturile sale pentru plata salariilor bugetarilor.
„Criticii” cer o reformă profundă în structura administrației, argumentând că multe instituții sunt supradimensionate sau ineficiente, mai ales din cauza angajărilor pe linie de partid sau „nepotisme”.
Vorbim aici despre CA-urile instituțiilor sufocate de membrii de partid, de ATOP-urile din țară, organisme cu rol consultativ, dar și multe agenții de stat. Totuși, principala problemă rămâne subvenția de partid, statul alocând milioane de euro lunar pentru ”bunăstarea partidelor” din România.
