Un sfert din tinerii români (25,4%) suferă de privațiuni materiale și sociale severe, potrivit euronews. Aceste cifre reprezintă cea mai mare pondere din Uniunea Europeană și este de peste patru ori mai mare decât media de 6% înregistrată la nivelul celor 27 de țări membre UE.
Deteriorarea socială severă este descrisă drept lipsă forțată a elementelor necesare și de dorit pentru a duce o viață adecvată.
Se consideră că tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani suferă de această problemă dacă nu reușesc să îndeplinească 7 din 13 criterii. Printre acestea se numără capacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute, de a-și menține o temperatură confortabilă în locuință, de a putea înlocui mobilierul, hainele sau încălțămintea uzate, de a deține o mașină pentru uz personal și, printre altele, „luxul” de a avea conexiune la internet.
Sociologii spun că acest fenomen se datorează lipsei de politici sociale și de locuri de muncă bine plătite. În 2022, România a avut, de asemenea, cea mai mare rată a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care fie nu erau angajați fie nu urmau o formă de educație sau formare profesională. Procentual vorbind se ajungea la o rată de 19,8%, cu mult peste media UE de 11,7%.
Bulgaria, cu 18,6%, are a doua cea mai mare rată din UE, Grecia fiind pe locul trei cu o rată de 14,9%.
