Alegerile parlamentare din România au adus o surpriză majoră pe scena politică, confirmată de exit-polluri care indică o schimbare semnificativă în preferințele electoratului. Partidul Social Democrat (PSD) se situează pe primul loc, obținând 26,10% din voturi, mult sub procentele din 2020. Clar că Ciolacu si PSD au pierdut pe toate fronturile, chiR daca este lider. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) parfe sa fie câștigătorul alegerilor, pentru ca partidul urcă spectaculos de la 9% cât a luat în 2020 pe locul al doilea, cu 19,20%.
Conform exit-pollurilor, Partidul Național Liberal (PNL) a înregistrat o scădere semnificativă, plasându-se pe locul al treilea, cu 15,90%( în 2020 a avut 2025) urmat îndeaproape de Uniunea Salvați România (USR), care a obținut 15,60%. Acest partid a rămas cam pe aceeași linie, dar mult sub scorul scos de Elena Lasconi la alegerile prezidențiale. Concluzia este că fără Lasconi partidul este mort. Alte partide au reușit să treacă pragul electoral, inclusiv S.O.S. și Partidul Oamenilor Liberi (POT), fiecare cu câte 5,40%, și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), care a obținut 5,00%.
Prezență record la vot
Un alt aspect remarcabil al acestor alegeri a fost prezența la vot, care a fost cea mai mare din ultimii 20 de ani. Acest fenomen reflectă o mobilizare crescută a electoratului, generată de dorința de schimbare și de intensitatea dezbaterilor politice din perioada premergătoare scrutinului.
PSD confirmă statutul de lider politic
Cu un rezultat de 26,10%, PSD demonstrează că rămâne o forță politică dominantă în România. Mesajele sale, axate pe probleme sociale și economice, au rezonat cu o mare parte a electoratului, în special în zonele rurale și orașele mici.
Ascensiunea fulminantă a AUR
Rezultatul de 19,20% pentru AUR reprezintă cea mai mare surpriză a alegerilor. Campania sa, bazată pe mesaje naționaliste și conservatoare, a captat atenția unui segment important de alegători, mai ales tineri și votanți din diaspora.
PNL și USR, în declin
PNL, cu 15,90%, și USR, cu 15,60%, înregistrează rezultate sub așteptări. Aceste scoruri reflectă o pierdere a încrederii electoratului față de aceste formațiuni, afectate de lupte interne și de gestionarea controversată a guvernării din ultimii ani.
Partide noi și diversitatea parlamentară
Intrarea în Parlament a unor partide mai puțin cunoscute, precum S.O.S. și POT, demonstrează că electoratul este deschis la alternative politice. Acest lucru poate duce la o diversificare a spectrului politic și la o dinamică diferită în viitorul legislativ.
Ce urmează?
Rezultatele oficiale finale sunt așteptate cu nerăbdare, dar aceste exit-polluri oferă o imagine clară asupra noii structuri politice din România. Coalițiile și negocierile ce vor urma vor fi esențiale pentru stabilirea viitorului guvern.
Cert este că aceste alegeri marchează un punct de cotitură în politica românească, cu o prezență record la vot și cu o schimbare dramatică a ierarhiilor politice. Rămâne de văzut cum vor gestiona partidele această nouă configurație și ce direcție va urma România în următorii ani.
