Ceea ce anticipam săptămâna trecută s-a întâmplat: așa-zisa „Vocea Studenților Brașov” (percepută tot mai clar ca Vocea USR Brașov) a ieșit din nou în stradă. De data aceasta, cu pancarte trase la indigo, cu lozinci învățate pe de rost și cu mesaje contradictorii. Motivul? Cică îi deranjează faptul că, „vezi, Doamne”, Universitatea Transilvania a decis ca participarea la cursuri să fie obligatorie, nu doar la seminare (sau, cum se exprimau unii dintre protestari, „seminarii”, semn că unii dintre „liderii mișcării” ar cam avea nevoie să mai participe și la cursuri).
Adică… protestăm pentru „dreptul” de a nu merge la facultate! O anomalie!
Protest cu 20 de studenți și 30 de jandarmi
Realitatea din teren? Mai mulți jandarmi decât protestatari. În fața Rectoratului s-au adunat, cu totul, vreo 20–30 de studenți, adică 0,01% din totalul celor peste 20.000 de studenți ai Universității Transilvania. Cam cât o grupă și jumătate de la o specializare.
Discursurile? Incoerente. Cauzele? Multiple și incompatibile, iar fiecare dintre ei protesta pentru altceva: unii pentru alegerile din Senat (deși recunoșteau că nu citesc e-mailul instituțional unde sunt anunțate), alții pentru că „platforma e inaccesibilă”, alții pentru că „nu pot lucra”, deși ei înșiși nu lucrează.
O studentă cita „Legea Educației”, doar că… cita varianta veche, neactualizată. Alt student spunea că „nu poate accesa e-mailul”, dar habar n-avea că funcționează exact ca Yahoo sau Gmail… Și toată această confuzie ca în final să spună că nu primește notificări, de parcă în 2025 mai e o noutate să-ți verifici adresa de e-mail.
Paradoxul care ar merita un pic de rușine
Curiozitatea zilei: un student (același care nu știa să acceseze e-mailul instituțional) a spus aproape solemn, că nu s-ar da pe mâna unui medic care nu merge la cursuri. Tot el, în aceeași figură retorică absurdă, milita însă pentru dreptul studenților de a lipsi de la cursuri, ca și cum profesionalismul ar fi negociabil, iar prezența la școală opțională. Practic, am avut parte de o contrazicere în direct. Logica? Undeva pierdută pe la cursurile la care nu doresc să asiste.
Și, culmea, publicația care a amplificat protestul, anume brasovenii.ro (asociată cu tabăra fostului edil devenit parlamentar și totodată fost student exmatriculat) a avut grijă să preia imagini și declarații, dar selectiv, căci nu a precizat deloc această contradicție reprezentativă.
Protest fără cauză, dar cu iz politic
Ce e și mai interesant dincolo de discursurile incoerente? Pancartele aduse la grămadă și lăsate într-un colț, fiecare putând să-și aleagă „cauza” din teanc. O formă fără fond. Și, inevitabil, cu iz politic. La fel ca și săptămâna trecută, „Vocea Studenților Brașov” seamănă izbitor de bine cu „Vocea USR Brașov”. Coincidență? Greu de crezut.
Și să nu ne amăgim, căci nu e doar despre prezență la cursuri. E despre construire de imagine și instituționalizare politică. Se vorbește deja despre o viitoare asociație studențească cu direcție clar politică, la pachet cu postul de lider, vizibilitate și, nu-i așa, controlul „Vocii”. Când o mișcare de 20 de oameni e promovată asiduu de publicațiile unui partid, e normal să-ți pui întrebări. Iar acuzațiile aduse conducerii studenților potrivit cărora „au fost aleși de prea puțini” sună ridicol când aceiași critici nu se implică în procesele de votare. Vrei reprezentare? Vii, te informezi, participi. Nu strigi la microfon că „nu te-au reprezentat”, după ce ai refuzat să folosești canalele instituției ca să te informezi.
Paraschivescu, vocea de serviciu sau cum penibilul a atins cote maxime la publicația useristă
Și pentru ca tabloul să fie complet, brasovenii.ro nu s-a oprit doar la prezentarea „protestului”, ci a oferit și câteva rânduri de la Ovidiu Paraschivescu, bineînțeles, de la USR. Nimic despre absurdul declarațiilor studenților, dar mult despre „drepturi” și „solidaritate”.
Un exercițiu clasic de PR politic îmbrăcat în haine studențești, menit să dea impresia unei mișcări largi și independente. În realitate, același discurs reciclat, aceleași personaje de partid care își testează, prin tineri neinformați, următorul val de propagandă locală.
Să nu uităm!
Dar, să ne reamintim și ceea ce mulți par a uita: nimeni nu te obligă să faci facultate sau master! Dar dacă te înscrii „la zi”, accepți că există cursuri și că prezența face parte din procesul educațional. Masterul e gândit, tocmai, ca să permită combinarea cu munca: ore după-amiaza, frecvențe adaptate. Dreptul la muncă rămâne intact. A cere ca universitatea să-și regândească total programul pentru a se supune fiecărui job part-time e, simplu, nerealist!
În plus, a acuza instituția de „lipsă de transparență” când tu nu te-ai sinchisit să-ți verifici adresa instituțională e pură ipocrizie! Cine nu citește anunțurile, nu se poate plânge că nu a fost informat…
Un circ, nu o cauză
Ceea ce vedem la Brașov nu e un val larg de revoltă studentă, ci un spectacol orchestrat: câțiva tineri neinformați, pancarte făcute în serie, declarații contradictorii și distribuire politică intensă. În loc de o dezbatere reală ei sunt prezenți mai mult pentru efectul de după: teatrul de online și PR politic.
Studenții merită să fie ascultați cu argumente, nu transformați în steaguri de partid, iar universitatea merită respectată: dacă vrei să schimbi regulile, vino informat, semnează, convinge, participă. Nu striga în fața rectoratului că „vrei dreptul” de a nu participa la cursuri. În esență, asistăm la un protest al celor 20 de studenți nemulțumiți, promovat agresiv de un partid politic și amplificat de o publicație de casă sau, cum spuneam, o încercare de a forța formarea unei „asociații studențești” controlate politic, sub masca „vocii tineretului”.
