Europarlamentarului Siegfried Mureșan a vorbit în cadrul unei conferințe de presă despre importanța fondurilor europene, implementarea PNRR, dar și despre oportunitatea de dezvoltare durabilă a Brașovului prin intermediul proiectelor europene. Planul Național de Redresare și Reziliență al României(PNRR), aprobat de UE, se concentrează pe consolidarea economiei, modernizarea administrației și a serviciilor publice, a educație și a sistemului sanitar. Mai mult decât atât, europarlamentarul a explicat pe larg cum PNRR funcționează diferit față de celelalte categorii de fonduri europene.
„Am vrut să abordăm un pic temele ce țin de fonduri europene, de implementarea PNRR, inclusiv din perspectiva județului Brașov, pentru că și oamenii de aici trebuie să aibă informații clare, obiective precise privind oportunitățile care decurg din proiecte europene derulate în județul Brașov. Imediat după începutul pandemiei generate de Coronavirus, Uniunea Europeană a lansat cel mai mare pachet de ajutor economic existent vreodată. Aproximativ 750 de miliarde de euro, fonduri europene pentru a crește reziliența statelor membre, pentru a ne asigura că niciodată, în viitor, o pandemie nu ne va prinde la fel de nepregătiți cum ne-a prins pandemia trecută.
Ca atare, Uniunea Europeană a lansat acest pachet de sprijin economic, aproximativ 750 de miliarde de euro din care, pentru România, aproximativ 28 de miliarde de euro pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. Acestea funcționează în felul următor: fiecare stat membru ar trebui să prezinte Comisiei Europene un pachet de investiții și reforme care a fost aprobat de Comisia Europeană și care trebuie implementat pentru ca fondurile să poată veni. PNRR-ul funcționează fundamental diferit față de fondurile europene de până acum. La fondurile europene tradiționale se depune un proiect, dacă este eligibil, se construiește, iar la final este decontat de Uniunea Europeană.
PNRR este un plan menit să întărească economiile statelor membre ale Uniunii Europene, să întărească, să modernizeze administrația publică, serviciile publice, educația și sănătate. Cum am spus, niciodată, dacă copiii trebuie să învețe la distanță, școlile să nu mai fie la fel de nepregătite în materie de infrastructură digitală, spitalele modernizate, cele existente și extinse, unde e nevoie, sau chiar construite spitale noi. De aceea Uniunea Europeană pune la dispoziție pentru PNRR-urile statelor membre banii pentru investiții, dar la schimb guvernele s-au înțeles cu Comisia Europeană să implementeze o serie de reforme, tocmai pentru a întări sistemele publice și economia.” a susținut Sigfried Mureșan.
Cum se situează România, în ceea ce privește implementarea PNRR
Europarlamentarul a adus și lămuriri cu privire la cum se situează România, în ansamblu, privind implementarea PNRR. Acesta a susținut că țara noastră se află printre primele 7 state, membre ale Uniunii Europene, care s-au bucurat de prefinanțare și 2 tranșe din PNRR.
„Până în momentul de față, 3 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au reușit să primească din partea Comisiei Europene prefinanțarea și 3 tranșe din PNRR. Șapte state membre ale Uniunii Europene, printre care și România au reușit să primească prefinanțarea și 2 tranșe din PNRR. Fiecare stat membru a depus PNRR-ul la Comisia Europeană. Dacă le-a depus în termen și acesta a fost aprobat, a primit o prefinanțare de 13% din partea Comisiei Europene. În cazul României, 13 % din aproximativ 30 de miliarde de euro au însemnat aproape 4 miliarde de euro.”
Prefinanțare de la 10% la 13%
În calitate de negociator cheie în Parlamentul European pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Siegfried Mureșan dezvăluie că inițial Comisia Europeană propusese o prefinanțare de 10%, însă el a militat pentru o creștere la 13%, ceea ce a adus României un sprijin financiar semnificativ mai mare, aproximativ 4 miliarde de euro. Europarlamentarul subliniază că România a primit deja 9 miliarde de euro din cele 28 alocate, iar prioritățile PNRR-ului au fost extinse pentru a acoperi domenii variate, inclusiv digitalizare, protecția mediului, coeziune economică și socială, reziliență instituțională și investiții în educație și tineret.
„Inițial, Comisia Europeană când a propus proiectul legislativ, a propus o prefinanțare de 10 %. Proiectul legislativ a fost propus în mai 2020. Eu am fost în Parlamentul European unul dintre cei 3 negociatori ai Parlamentului European, raportor pentru adoptarea și implementarea legislației, pentru înființarea Mecanismului European de Redresare și Reziliență. Comisia l-a propus în mai 2020, la începutul pandemiei. Noi am adoptat legea în formă finală în decembrie 2020 și înainte de adoptarea legislației în formă finală, în luna octombrie, am spus următorul lucru: Pandemia va dura mai mult. Economia a stat mai mult închisă. Am stat în lock down. Impactul negativ asupra economiei și asupra oamenilor e mai mare decât s-a anticipat, țările membre ale Uniunii Europene au nevoie de mai mult ajutor imediat, propun creșterea prefinanțării de la 10 %. Am convins majoritatea în Parlamentul European și am avut ca poziție oficială a Parlamentului European creșterea prefinanțării la 20%. În negocierile cu Consiliul și Comisia am reușit să ne impunem și să avem o creștere a prefinanțării la 13 %. Pare un detaliu 10 sau 13%, însă pentru România, 10 % ar fi însemnat aproximativ 3 miliarde de euro, 13 % au însemnat 4 miliarde.
Deci, datorită faptului că eu, în cadrul negocierilor, am susținut creșterea prefinanțării, am reușit și să obțin sprijinul majorității parlamentare și am reușit să obțin și sprijinul Comisiei Europene și al Consiliului în negocierile interinstituționale am avut această creștere de la 3-4 miliarde de euro prefinanțare. România a implementat cu succes toate țintele și jaloanele pentru primele 2 cereri de plată și acestea au fost aprobate de Comisia Europeană. Banii au ajuns în țară. În total, România a primit deja aproximativ 9 miliarde de euro din cele 28 care ne revin.”
Cele 6 direcții în care pot fi utilizate fondurile din PNRR
Inițial, când legislația pentru PNRR-uri a fost propusă, Comisia Europeană a spus: „Vrem ca banii să meargă în 2 direcții digitalizare și protecția mediului”. Atunci, în negocierile dintre Comisie, Parlament și Guvernele statelor membre, eu, responsabilii din partea Parlamentului, am spus: „Prioritățile statelor membre sunt mai multe decât doar digitalizare și tranziție spre economie verde, realitățile diferă de la stat la stat” și am propus o structură cu 6 mari priorități.
În primul rând, tranziția spre economie verde, reducerea poluării, reducerea eficienței energetice, cum a fost propus de Comisia Europeană.
În al doilea rând digitalizare, cum, de asemenea, a fost propus de Comisia European, dar am mai compus și 4 alți piloni și anume:
- coeziunea economică, bani pentru industrie, pentru reindustrializare și pentru pentru creșterea competitivității și pentru întreprinderi mici și mijlocii. Fiindcă mi-a fost clar că nu ne putem repune economia pe picioare după pandemie fără sectorul privat;
- coeziune socială și teritorială, bani pentru categoriile vulnerabile ale populației, bani pentru regiuni puternic afectate de pandemie și regiuni rămase în urmă;
- reziliență instituțională, adică bani pentru entități publice care au dovedit în timpul pandemiei că nu fac față. Și aici vreau să fiu foarte clar și voi fi și mai detaliat după aceea. Deci reziliența instituțională înseamnă modernizări de școli, înseamnă modernizarea administrației publice și înseamnă extinderea sau modernizarea spitalelor sau construcția de noi spitale și pilonul.
- bani pentru pentru educație și tineret.”
Proiectele trebuie finalizate până la finalul anului 2026
„Toți banii din Mecanismul European de Redresare și Reziliență stau la dispoziția statelor membre până la finalul anului 2026. Legislația europeană aferentă este în vigoare până la finalul anului 2026. Ca atare, toate proiectele trebuie finalizate până la finalul anului 2026, dacă nu Comisia Europeană nu mai avea bază legală, să facă ultimele plăți ale ultimelor tranșe.
Aceasta este baza legală în momentul de față, s-ar putea să existe prelungirii, dar nu-i adoptat nimic la nivel european care să ne facă să credem că vom avea mai mult timp la dispoziție. Motiv pentru care, în momentul de față, trebuie să pornim de la premisa că banii vor fi la dispoziție până la finalul lui 2026 și toate proiectele trebuie terminate până atunci. Tocmai de aceea eu am spus Guvernului României, din anul 2021, să introducem doar mari proiecte de infrastructură, despre care știm sigur că pot fi finalizate până atunci. De aceea, de exemplu, în PNRR sunt introduse sectoare de autostradă în principalele zone de câmpie, sectoare care sunt ușor de de construit.” a adăugat europarlamentarul.
Ce proiecte privesc județul Brașov?
”Pentru municipiul Brașov, evident, este introdusă dezvoltarea sistemului de transport inteligent, de ticketing, stații de încărcare, 45 de stații de încărcare a vehiculelor electrice în municipiul Brașov, un întreg program de mobilitate sustenabilă care prevede achiziția a 100 de autobuze nepoluante pentru mai multe localități din județul Brașov, inclusiv pentru municipiul Brașov. Printre proiectele de mediu sunt cele legate de centre integrate de colectare a deșeurilor. Printre proiectele ce țin de educație și aici deja Consiliul Județean a obținut finanțarea pentru modernizarea tuturor celor 30 de biblioteci publice din județul Brașov, dar și pentru autobuze școlare, în special microbuze școlare electrice destinate localităților din mediul rural.
La spitale, la fel ca la toate categoriile din PNRR, lucrările trebuie terminate până la finalul anului 2026. De aceea, Guvernul României a introdus mai degrabă construirea de noi anexe sau de pavilioane noi la spitale mai degrabă decât construirea de spitale noi, care ar fi fost complicată până în anul 2026. Pe bună dreptate a fost introdusă anexa din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie din Brașov și construirea unui pavilion politraumă nou la Spitalul Militar din Brașov. Acestea consider că puteau fi finalizate până la până în anul 2026, dacă totul ar fi mers bine.” a explicat Siegfried Mureșan.
