Zilele acestea, mediul online este în fierbere în jurul candidatului la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu. Acesta a reușit să ajungă în turul al doilea al alegerilor, însă majoritatea românilor știu foarte puține despre el. Cu toate acestea, declarațiile sale trezesc îngrijorări profunde. Este vorba despre un personaj care s-a exprimat public ca fiind un admirator al unor figuri istorice controversate precum Corneliu Zelea Codreanu sau Ion Antonescu, lideri asociați cu ideologii extremiste. Mai mult, Georgescu a declarat că România nu are nevoie de NATO, o afirmație ce contravine flagrant intereselor strategice și de securitate ale țării.
Având în vedere aceste aspecte, întrebarea care se ridică este: de ce Diana Șoșoacă, o figură intens mediatizată și controversată, este considerată de instituțiile statului mai periculoasă decât Călin Georgescu? Șoșoacă, cunoscută pentru discursurile sale virulente și populiste, a fost eliminată din cursa electorală sub diferite pretexte. Totuși, ce justificare există pentru tratarea diferită a celor doi candidați, mai ales când declarațiile și poziționările lui Călin Georgescu par să reprezinte un risc serios pentru stabilitatea și orientarea geopolitică a României?
De ce instituțiile statului, care au avut grijă să o elimine pe Șoșoacă din competiție, nu au luat măsuri similare împotriva lui Călin Georgescu? Cum se face că un personaj care pune la îndoială parteneriatele strategice ale României și care promovează valori antidemocratice a ajuns să candideze fără probleme? Unde sunt aceleași instituții care ar fi trebuit să protejeze procesul electoral de astfel de pericole?
Acest caz ridică întrebări grave despre dublul standard și despre capacitatea autorităților de a proteja democrația în România. Rămâne de văzut dacă românii vor alege să închidă ochii la acest pericol sau vor trage un semnal de alarmă.