Fitch Ratings a îmbunătățit vineri perspectiva Brașovului, de la negativă la stabilă, și a confirmat la „BBB minus” ratingul pentru datoria pe termen lung în valută și monedă locală. Ratingurile noi se referă la municipiul Brașov, dar și la municipiile București, Oradea și Buzău.
Din punctul de vedere al agenției, aceasta înseamnă că performanța operațională și ratele de îndatorare ale Brașovului și celorlalte municipii vizate vor rămâne în concordanță cu ratingurile „BBB-” pe termen mediu, în ciuda presiunilor asupra bugetului orașului, cauzate de creșterea prețurilor și de efectele negative continue la nivel macroeconomic date de războiul din Ucraina.
Performanța Brașovului este limitată de ratingul României, iar comunicatul Fitch vine după ce, pe 24 martie, agenția a revizuit perspectiva de țară de la negativă la stabilă și a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută.
Fitch evaluează Profilul de credit autonom (SCP) al Brașovului la „BBB plus”, reflectând o combinație între un profil de risc „scăzut spre mediu“ și sustenabilitatea datoriei în partea superioară a scorului „aa“.
Fitch evaluează capacitatea Brașovului de a genera venituri suplimentare ca răspuns la o posibilă criză economică ca fiind „Mai slabă”, la fel cu alte orașe românești evaluate. Cotele impozitului pe venit sunt stabilite de guvernul central. Din acest motiv, Brașovul are o flexibilitate modestă în ceea ce privește cotele impozitului pe proprietate și o anumită marjă de manevră în privința taxelor și taxelor colectate. Fitch presupune că o astfel de libertate suplimentară ar acoperi mai puțin de 50% dintr-o scădere rezonabilă a veniturilor, așteptată într-o recesiune economică. Din punctul de vedere al agenției, accesibilitatea impozitării suplimentare a orașului este scăzută.
Fitch estimează că soldul operațional al Brașovului s-a consolidat la 180 de milioane de lei la sfârșitul lui 2022, de la 135 de milioane de lei la sfârșitul lui 2021. Ca și alte orașe din România, acest lucru subliniază rezistența orașului la criza energetică și impactul secundar al războiului din Ucraina.
