Primele cinci luni ale anului 2026 aduc o imagine îngrijorătoare pentru sectorul energetic din România. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că resursele de energie primară au scăzut cu 4,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul diminuării producției interne și al reducerii importurilor.
Cele mai puternice reculuri sunt înregistrate la resursele tradiționale. Resursele de țiței s-au redus cu aproape un sfert (-23,8%), iar cele de cărbune au scăzut cu 17,6%, semn că România dispune de tot mai puține resurse energetice clasice. Nici producția internă nu reușește să compenseze această tendință, înregistrând un declin de 2,9%.
Nici în producția de energie electrică situația nu este lipsită de probleme. Deși hidrocentralele, parcurile eoliene și fotovoltaicele au avut un an favorabil, producția din termocentrale a scăzut cu 4,4%, iar cea din centralele nuclearo-electrice s-a diminuat cu 12,3%, două dintre principalele surse stabile ale sistemului energetic național.
Un alt indicator ridică semne de întrebare: consumul final de energie electrică a scăzut cu 3,4%, iar consumul populației s-a prăbușit cu 11,3% comparativ cu primele cinci luni din 2025. Scăderea poate indica atât măsuri de economisire impuse de costurile ridicate ale energiei, cât și o reducere a consumului pe fondul presiunilor economice asupra gospodăriilor.
În același timp, România a exportat cu 13,1% mai multă energie electrică decât în perioada similară a anului trecut, în timp ce consumul intern continuă să scadă.
