Rușinos! Toți membrii PSD sau PNL se laudă pe rețelele de socializare cu intrarea României cu drepturi depline în spațiul Schengen, deși e vina liderilor celor două partide că am ajuns în acest punct atât de târziu.
După 17 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, țara noastră ca intra, în sfârșit, cu drepturi depline în spațiul Schengen. Evenimentul ar fi trebuit să fie un motiv de sărbătoare națională, însă realitatea este mult mai nuanțată. La scurt timp după anunț, liderii PSD și PNL s-au grăbit să își asume meritele pentru această reușită, prezentând-o drept o victorie politică. Dar cât de justificată este această mândrie?
Un record rușinos al întârzierii
România și Bulgaria au devenit ultimele țări din Europa care acced în spațiul Schengen, fiind devansate de state precum Ungaria sau Polonia, care au intrat cu ani buni în urmă. Aderarea noastră era, teoretic, posibilă încă din anii 2011-2012, dacă reformele și măsurile cerute de partenerii europeni ar fi fost implementate la timp. În schimb, am asistat la aproape două decenii de stagnare, cauzate de corupția endemică, lipsa reformelor și politicieni mai preocupați de interesele proprii decât de cele ale țării.
Ipocrizia politicienilor
Atât PSD, cât și PNL, împreună cu partenerii lor din UDMR sau USR, au fost, pe rând sau împreună, la guvernare în toți acești ani. De fiecare dată, au fost evitate decizii esențiale care ar fi accelerat integrarea României în spațiul Schengen. De la eșecul în combaterea corupției până la incapacitatea de a moderniza administrația publică și sistemul vamal, toate partidele mari au contribuit la întârzierea acestui moment. Cu toate acestea, liderii acestor formațiuni politice își arogă acum meritele pentru o reușită care vine, de fapt, mult prea târziu.
Cum poate un politician să se laude cu o “victorie” care ar fi trebuit să fie un drept obținut cu ani în urmă? Este ca și cum cineva s-ar felicita pentru plata unei datorii restante cu ani întârziere. Aderarea întârziată nu este o reușită, ci o corectare a unui eșec colectiv.
Ce înseamnă pentru România aderarea la Schengen?
Din punct de vedere practic, intrarea în spațiul Schengen aduce beneficii clare: eliminarea controalelor la granițele interne ale UE, creșterea comerțului și a mobilității cetățenilor, precum și un avantaj competitiv pentru mediul de afaceri. Însă, pentru a profita pe deplin de aceste avantaje, România trebuie să depășească problemele structurale care au întârziat acest moment istoric.
Corupția rămâne o problemă majoră, iar încrederea partenerilor europeni în România nu a fost câștigată peste noapte. Intrarea în Schengen este un pas înainte, dar reprezintă și un test de maturitate. Politicienii români trebuie să demonstreze că pot guverna responsabil, în interesul cetățenilor, și că sunt capabili să respecte standardele europene.
Un moment de reflecție, nu de triumfalism
Aderarea României la spațiul Schengen ar trebui să fie un moment de reflecție, nu de triumfalism politic. În loc să se felicite reciproc, liderii politici ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru întârzierea de aproape două decenii. Faptul că România a fost ținută în afara Schengen atât de mult timp este un simbol al eșecului clasei politice de a prioritiza interesele țării.
Este timpul ca politicienii să înceteze să se mai laude cu reușite care vin pe fondul unor eșecuri repetate. Românii merită mai mult decât atât: merită o clasă politică responsabilă, care să construiască viitorul fără a mai fi frânată de trecut. Schengen nu este finalul drumului, ci doar începutul unei noi etape. Dar, pentru ca această etapă să fie cu adevărat una de succes, este nevoie de reforme reale, nu de discursuri ipocrite.
