România nu mai are partide, ci rețele de interese. Nu mai are guvernare, ci grupuri de influență care își împart banii publici. Nu mai are lideri, ci păpuși scoase la înaintare de aceeași mafie politică ce a ruinat țara în ultimii 30 de ani.
După primul tur al alegerilor prezidențiale, un outsider a reușit să zdrobească partidele tradiționale, acumulând peste două milioane de voturi. De ce? Pentru că românii s-au săturat. S-au săturat să vadă cum PSD, PNL, UDMR și USR își împart funcții, contracte și resurse, în timp ce oamenii simpli abia supraviețuiesc de la o lună la alta.
În timp ce subvențiile pentru partide curg lunar în conturile formațiunilor politice, spitalele se prăbușesc peste bolnavi, școlile și grădinițele lipsesc, iar infrastructura e dezastruoasă. În timp ce românii își numără fiecare leu la cumpărături, șefii unor companii de stat precum Romsilva sau Compania Apa încasează salarii de zeci de mii de euro. În timp ce românii sunt îndemnați să plece din țară pentru un viitor mai bun, se înființează posturi de subprefect pentru sinecurile de partid.
Crin Antonescu, o fantomă politică, readusă din umbră
În fața prăbușirii în sondaje, PSD și PNL au scos din joben un personaj politic expirat: Crin Antonescu. Un politician care a dispărut din viața publică de un deceniu, trăind pe banii soției. Adică, am scăpat de un arogant ca să punem altul? Antonescu este simbolul lenei politice, un om care, deși a ocupat funcții înalte, nu s-a remarcat prin nimic altceva decât printr-o retragere prematură și convenabilă.
Între timp, electoratul caută alternative. Victor Ponta, Cristian, Terheș și George Simion sunt în pole position, nu neapărat pentru că oferă soluții miraculoase, ci pentru că reprezintă altceva decât combinația toxică dintre PSD și PNL.
Alegeri anulate, justiție paralizată, impostori protejați
România nu mai este o democrație funcțională. S-a văzut asta clar când alegerile au fost anulate în ziua votului, iar abia după aceea instituțiile au început să „cerceteze” ce s-a întâmplat. S-a văzut când fratii Tate, acuzați de viol, au fost lăsați să părăsească țara fără nicio problemă. S-a văzut când deputați care nu au călcat în facultate și-au trecut examenele cu succes, fără ca cineva să intervină.
Într-o țară civilizată, mascații ar fi fost la acea universitate a doua zi. Dar în România, legea există doar pentru unii. Dacă ești un om simplu, justiția te zdrobește. Dacă ai conexiunile potrivite, legea te protejează.
Diaspora nu se mai întoarce. De ce ar face-o?
Politicienii se plâng că românii din străinătate nu se întorc acasă. Dar ce le oferă? Un stat fără autostrăzi, fără spitale, fără școli? Un loc în care munca cinstită este batjocorită, iar impostura este răsplătită? România de azi seamănă mai mult cu o dictatură africană decât cu o democrație europeană.
Cei plecați își văd de viață în țări unde meritul contează. Cei rămași aici trăiesc cu sentimentul că sunt captivi într-un sistem corupt, în care viitorul depinde de jocurile de culise și de interesele celor care se rotesc la putere.
România a avut o șansă la schimbare în aceste alegeri. Un outsider a câștigat detașat primul tur. Dar, pentru că nu a fost ”cine trebuie”, instituțiile statului l-au scos din joc. Nici alți candidați nu au avut șanse mai mari, cum ar fi Diana Șoșoacă. Deși nu au prezentat vreo dovadă clară, vreo decizie a instanței că femeia este vinovată de ceva, Biroul Electoral Central a „eliminat-o”, la fel cum au făcut și în cazul lui Călin Georgescu.
Dar cine garantează că nu vom vedea din nou cum „sistemul” se regrupează, pentru a-și salva privilegiile? Alegerile pot fi anulate. Justiția poate fi manipulată. Vocea românilor poate fi ignorată.
Singura întrebare este: cât timp vor mai accepta românii acest joc murdar?
