România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul tinerilor care trăiesc în lipsuri severe. Potrivit datelor Eurostat pentru 2025, 15,1% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani se confruntă cu privare materială și socială severă, cel mai mare procent din UE.
Mai simplu spus, aproximativ unul din șapte tineri români nu își permite lucruri considerate normale într-o societate europeană: să își plătească la timp facturile, să înlocuiască obiectele uzate din casă, să participe la activități sociale, să plece ocazional în vacanță sau să facă față unor cheltuieli neprevăzute.
Media Uniunii Europene este de numai 5,8%, ceea ce înseamnă că tinerii din România sunt afectați de aceste lipsuri de aproape trei ori mai des decât media europeană.
Mai rău decât în aproape toată Europa
După România urmează Grecia, cu 14,7%, și Bulgaria, cu 14%.
La celălalt capăt al clasamentului se află state precum Croația, Slovenia, Polonia, Cehia, Austria sau Olanda, unde mai puțin de 3% dintre tineri se află în această situație.
Diferența este uriașă: în timp ce în România unul din șapte tineri se confruntă cu lipsuri severe, în unele state europene proporția este de aproximativ unul din 35-40 de tineri.
Un sfert dintre tineri sunt expuși sărăciei
Problemele nu se opresc aici. Eurostat arată că 24,2% dintre tinerii europeni sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.
Acest indicator înseamnă că aproape unul din patru tineri fie trăiește cu venituri foarte mici, fie se confruntă cu lipsuri materiale importante, fie locuiește într-o familie în care se muncește foarte puțin.
În ansamblu, tinerii sunt mai vulnerabili decât restul populației. Riscul de sărăcie este de 19,6% în rândul celor cu vârste între 15 și 29 de ani, față de 16,3% în populația generală.
