Acasă National „Reforma” începe cu elevii, nu cu baronii. De ce nu taie Bolojan...

„Reforma” începe cu elevii, nu cu baronii. De ce nu taie Bolojan subvențiile partidelor?

0

Într-o Românie care se sufocă sub greutatea taxelor și în care ni se cere „solidaritate bugetară”, premierul Ilie Bolojan a ales să înceapă „reforma” statului cu bursele elevilor și studenților. Nu cu pensiile speciale. Nu cu sinecurile. Nu cu subvențiile pentru partide. Ci cu cei mai tineri și vulnerabili dintre noi.

Dar haideți să ne uităm la cifrele pe care nimeni nu le comentează la televizor, poate pentru că televiziunile primesc și ele din acel sac fără fund numit „subvenții de la stat pentru partide”.

656 de milioane de lei. Asta au primit partidele politice în 2024 sub formă de subvenții directe de la stat.

447 de milioane de lei. Aceasta a fost suma rambursată de stat partidelor pentru campaniile electorale.

Peste 1,1 miliarde de lei. Asta este suma totală direcționată către partide într-un singur an.

Bani publici. Bani din buzunarele noastre.

Și atunci se naște întrebarea pe care nicio „reformă” adevărată n-o poate ocoli: De ce nu taie premierul Bolojan aceste subvenții? De ce nu începe curățenia cu partidele, baronii locali, clientela politică și „șmecherii” care trăiesc din bani publici de ani de zile?

Unde erau vitejii din USR când curgeau milioanele către trusturile media? De ce nu a cerut nimeni, nici PNL, nici PSD, nici măcar USR — eliminarea acestor fonduri, dacă tot ne vor „solidari” și „responsabili”?

Atunci când banii veneau, când campaniile se făceau cu bugete obscene, era bine. Acum, când vine nota de plată, se cere austeritate pentru cetățeni, nu pentru politicieni.

Ce fel de reformator este Ilie Bolojan, dacă nu începe cu propria curte?

Reforma statului nu înseamnă să mai strângi o dată șurubul în jurul contribuabilului. Înseamnă să oprești robinetul risipei. Înseamnă să tai privilegiile, nu bursele.

Adevărata reformă începe acolo unde doare sistemul cel mai tare: la vârful său.

La partide. La subvenții. La televiziunile plătite să tacă.

Până atunci, orice „reformă” este doar un alt pretext pentru a-i sacrifica tot pe cei mulți în timp ce cei puțini rămân la adăpost, bine plătiți, și foarte tăcuți.