Radarul Conflictelor Om-Urs, un prototip inovator de geamăn digital (Digital Twin), proiectat cu scopul monitorizării și predicției conflictelor între oameni și urși bruni (specia Ursus arctos) în timp real, va fi prezentat pentru prima dată la apropiata Conferință Tusnad EcoBear (TusnadEcoBearConf). Această soluție de pionierat oferă o abordare aproape în timp real, utilă pentru gestionarea conflictelor om-faună sălbatică și va fi expusă miercuri dimineață, 23 octombrie, la conferința din Băile Tușnad, România.
Soluții în Timp Real pentru Conflictele om-urs
Dezvoltat de Wageningen University Research și Sensing Clues în contextul Proiectului Nature FIRST finanțat de UE, Radarul pentru Conflicte Om-Urs utilizează date istorice despre prezența urșilor și a conflictelor om-urs, date colectate de pădurari și informații despre habitatul urșilor pentru a crea o hartă de risc a conflictelor. În plus, rapoartele obținte în timp aproape real despre conflictele om-urs sunt folosite de geamănul digital pentru a prezice locația urșilor „problematici” și pentru a oferi imaginea unui perimetru de potențial conflict. Acest sistem permite comunităților să ia decizii rapide și informate pentru a preveni conflictele cu urșii bruni, îmbunătățind coexistența în regiunile unde aceste animale trăiesc. În viitorul apropiat, această tehnologie va fi folosită și pentru dezvoltarea de radare pentru alte specii, cum ar fi elefanții, babuinii, tigrii și lupii.
Anna Davison, doctorand la Wageningen University Research, explică: „Gemenii digitali sunt, în esență, modele care utilizează date în timp real și, prin urmare, pot furniza informații care surprind starea actuală a sistemului pe care doriți să-l monitorizați, ceea ce este extrem de util pentru factorii de decizie. Această informație actualizată este și mai importantă atunci când avem de-a face cu probleme ce necesită decizii rapide, cum ar fi conflictul om-faună sălbatică, facilitând răspunsul în timp util. În contextul schimbărilor climatice și a pătrunderii omului în zone anterior sălbatice, conflictul om-faună sălbatică a devenit o problemă presantă la nivel global. Radarul nostru pentru conflicte Om-Urs este, din câte știm noi, primul geamăn digital pentru conflictele om-faună sălbatică aflat în stadiul de implementare și reprezintă un prim pas extrem de important pentru facilitarea accesului la această tehnologie, pentru organizațiile care se ocupă cu managementul conflictelor.”
Alți cercetători din cadrul Nature FIRST vor împărtăși, de asemenea, rezultatele cercetărilor lor ce au contribuit la dezvoltarea și operarea Radarului pentru Conflicte Om-Urs.
Melanie Arp de la Sensing Clues subliniază modul în care combinarea diferitelor surse de date îmbunătățește eficacitatea radarului: „Radarul pentru Conflicte Om-Urs evidențiază cum integrarea diverselor surse de date îi sporește valoarea ca instrument acționabil. În ce privește problema urșilor, ne confruntăm deseori cu provocări legate de disponibilitatea și calitatea limitată a datelor. Platforma noastră Sensing Clues combină informații din camerele video din teren, elemente de Citizen Science și colare de monitorizare, îmbunătățind acuratețea predicțiilor. Prin adăugarea de date de mediu, am creat un model de adecvare a habitatului pentru urși care, alături de datele istorice despre conflicte, permite cartografierea riscurilor la nivel local. În viitor, ne propunem să îmbunătățim radarul cu date geospațiale suplimentare.”
Ilya Acosta de la Academia de Științe din Bulgaria împărtășește beneficiile utilizării aplicației Cluey pentru colectarea de date în timp real: „Aplicația Cluey ne permite să colectăm date în timp real, direct de la fața locului, despre interacțiunile om-urs și despre prezența urșilor. Această informație, combinată cu adecvarea habitatului și disponibilitatea hranei, ne va ajuta să creăm o imagine dinamică ce va informa modelul nostru digital, contribuind semnificativ la înțelegerea, atenuarea și gestionarea conflictelor om-faună sălbatică. În plus, Cluey ne oferă un instrument rapid și convenabil pentru a înregistra prezența și monitoriza și alte specii de interes.”
Această colaborare din cadrul proiectului Nature FIRST a fost esențială pentru a reuni diverse metodologii și a produce un instrument puternic pentru gestionarea conflictului om-faună sălbatică.
Coordonatorul științific al proiectului Nature FIRST, Jan Kees Schakel, subliniază valoarea acestui instrument în promovarea comunicării și prevenirea conflictelor: „Radarul pentru urși este un instrument perfect pentru a angaja toți factorii de decizie din comunitate. Oferă o modalitate inovatoare de a împărtăși observațiile și de a ajuta reciproc pentru a evita conflictele om-urs.”
Nature FIRST la Conferința Tusnad EcoBearConf
Nature FIRST este un proiect finanțat de UE, axat pe îmbunătățirea monitorizării biodiversității prin metode predictive și proactive. Proiectul își propune să facă monitorizarea în timp aproape real, să detecteze timpuriu schimbările și să transforme predicțiile în acțiuni concrete. Combinând tehnologiile de teledetecție cu criminalistica de mediu, Nature FIRST urmărește să ofere informații care pot ajuta la prevenirea infracțiunilor împotriva faunei și a mediului.
În cadrul programului său la Conferința Tusnad EcoBear, Nature FIRST facilitează discuțiile despre gestionarea conflictelor om-mamifere mari, dezvoltarea comunităților „prietenoase cu urșii” și împărtășirea celor mai bune practici în conservarea biodiversității. Sesiunile își propun să împuternicească participanții cu noi cunoștințe și să promoveze strategii eficiente pentru coexistență.
Informații despre Interacțiunile Om-Urs: Prezentări despre Conectivitatea Ecologică, Braconaj și Cartografierea Habitatului de către Partenerii Nature FIRST
Conferința va include o discuție pe tema coexistenței om-faună sălbatică, cu participarea lui Tánczos Barna, fostul Ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor din România, a lui Zsolt Butyka, Primarul din Băile Tușnad, și a doi parteneri Nature FIRST.
De asemenea, o importantă varietate de prezentări ale partenerilor Nature FIRST vor explora diferite aspecte ale coexistenței om-mamifere mari: Cristian Papp (WWF-RO, România): Poate conectivitatea ecologică sprijini coexistența om-mamifere mari? Claire Gwinnett (Universitatea Stratford, Regatul Unit): Sherlock Holmes și cazul braconajului de urși Boris Hinojo (3eData, Spania): Cartografierea habitatului și contribuția sa la coexistența om-urs în regiunea Băile Tușnad, România Jan Kees Schakel (Sensing Clues, Olanda): Capturați în Camera video de teren: Navigarea Printre Oportunități Albin Ahmeti (Semantic Web Company, Austria): Sistem de simulare a conservării speciilor bazat pe un grafic de cunoștințe pentru predicția mișcărilor urșilor bruni Alexandra Sallay-Moșoi (WWF-RO, România): Prezentare tehnică a comunității „prietenoase cu urșii” din Băile Tușnad, România Ilya Acosta-Pankov (Academia de Științe din Bulgaria): Conflictul om-urs înregistrat cu aplicația Cluey într-un sit pilot: un studiu preliminar despre ursul brun (Ursus arctos) în Bulgaria Janka Faller (dotSpace, Olanda): Evaluarea dinamicii pieței și a constrângerilor financiare în legătură cu monitorizarea biodiversității bazată pe date: Perspective din Proiectul Nature FIRST finanțat prin Horizon Europe Roman Cherepanyn (WWF-UA, Ucraina): Structura și dinamica conflictelor cu carnivorele mari în Carpații Ucraineni Vladimir Todorov (Academia de Științe din Bulgaria): Perturbarea umană a vizuinilor de iarnă ale ursului brun (Ursus arctos)
Despre TusnadEcoBearConf
TusnadEcoBearConf oferă o platformă pentru discuții despre cum să conviețuim cu mamiferele mari. Experți din Europa și din alte regiuni se vor reuni pentru a împărtăși soluții practice pentru reducerea conflictelor om-faună sălbatică. Conferința include prezentări, excursii pe teren și ateliere, încurajând colaborarea și schimbul de cunoștințe între participanți.
Evenimentul face parte din proiectul CERV (101146879) „Coexistența cu urșii – Conservarea necesită Conversație!”, finanțat de Uniunea Europeană, cu sprijinul proiectului Nature FIRST (101060954), parte a programului de cercetare și inovare Horizon Europe.
