Nu există eveniment oficial la care politicienii brașoveni să nu își lipească mâna de piept, ca niște statui care mimează dragostea de țară. E un spectacol grotesc, regizat parcă pentru a convinge mulțimea că în fața lor nu sunt niște simpli oportuniști, ci adevărați patrioți, gata să plângă de emoție la auzul imnului.
Dar știm bine că mâna aceea nu-i pusă acolo din respect, ci pentru poze. Așa dă bine la electorat. Căci dacă ar fi fost sinceri, poate că mâna ar fi fost folosită mai bine, spre exemplu, să semneze niște proiecte care chiar ajută Brașovul, nu doar pe ei și ai lor. Sau poate să ridice un deget când e de votat împotriva abuzurilor, nu doar când vine vorba de propriile avantaje. Sau poate ar fi folosit mâinile să voteze pentru ca la Compania Apa Brașov să fie realizate verificări, să nu existe în conducere salarii de 71.000 de lei LUNAR, în timp ce pierderile ajung undeva la 70%.
Unii spun că își țin mâna pe inimă din reflex, dar poate că e mai degrabă din frică. Poate că nu își țin mâna pe inimă, ci pe buzunar, ca să nu le fure vreun coleg politician portofelul.
Spectacolul cu mâna la piept s-ar putea numi „Festivalul ipocriziei”. De fapt, ar fi de-a dreptul comic, dacă nu ar fi tragic. Căci, în timp ce ei își țin mâna pe inimă la ceremonii, brașovenii își țin mâinile în cap, exasperați de deciziile proaste care le afectează orașul. Și dacă tot suntem la capitolul gesturi teatrale, poate că la următorul eveniment ar fi mai potrivit să-și pună mâna pe ochi, măcar să mimeze rușinea.
