Primăvara aduce nu doar vreme bună și ieșiri la iarbă verde, ci și riscuri greu de anticipat. Un bărbat de 53 de ani a fost mușcat de o viperă în timp ce curăța vreascuri într-o zonă rurală. Potrivit medicului Tudor Ciuhodaru, intervenția medicală promptă i-a salvat viața — fără tratament adecvat, victima ar fi putut muri în doar câteva ore.
Medicul avertizează că sezonul mușcăturilor de șarpe a început deja și lansează un apel ferm către populație: „Considerați orice mușcătură de șarpe drept urgență medicală!”
1. Consideraţi orice muşcătură de la orice tip de şarpe drept urgenţă medicală.
2. Pe statisticile noastre deşi muşcăturile de şarpe reprezintă doar 2% din totalul plăgilor muşcate ele au un potential evolutiv sever. Cei veninoşi inoculează la locul muşcăturii substanţe cu actiune hemolitică şi hemoragică, aşă că la aproximativ 24 de ore apar hemoragii de diverse tipuri, apar tahicardia , puls filiform, dispnea şi transpiraţii, greţuri, vărsături, colaps iar netratate moartea survine la 3-4 zile de la inocularea veninului, prin hemoragii şi insuficienţă renală acută
3. Solicitaţi rapid consult şi ajutor medical.
4. Singurul tratament eficient este o doză de antivenin.
5. Toaletaţi plaga cu apă şi săpun
6. Efortul fizic trebuie redus la maxim, culcaţi victima, cu capul şi trunchiul puţin ridicate şi poziţionaţi locul muşcăturii sub nivelul inimii pentru a împiedica râspândirea veninului în fluxul sangvin.
7. Scoteţi toate bijuteriile sau alte elemente ce pot accentua edemul.
8. Muşcătura de şarpe se identifică după urmele locale (forma dinţilor şarpelui) asociată uneori unor picături sero-sanguinolente.
9. Muşcătura este asociată cu durere intensă şi edem periliezional, de culoare violacee, ce cuprinde o porţiune întinsă din membrul afectat. Există însă şi posibilitatea ca şerpii muşte fără a introduce veninul în plagă şi în acest caz de ,,muşcătura albă” lipsesc fenomenele inflamatorii
10. Marcaţi marginea zonei tumefiate (umflate) la fiecare 15 minute, cu un stilou pentru a ajuta medicii să evalueze gradul de expunere la venin.
1. Ca regulă generală dacă nu vrei să te muşte vreun şarpe NU intra în contact intenţionat cu el.
2. Lucrul acesta pare evident dar, de-a lungul timpului, două treimi din muşcaturile de şarpe pe care le-am tratat erau la pacienţi care au încercat să-i vadă mai bine sau i-au abordat, ridicat, hărţuit, încercând uneori să-i omoare.
3. Deplasările la iarbă verde şi muncile agricole cresc riscul de a fi muşcat de reptile.
4. NU incizaţi la nivelul urmelor de colţi şi
5. NU încercaţi să aspiraţi veninul-metoda este ineficientă pentru că şarpele are colţii curbaţi iar ,,buzunarul de venin” nu se află la locul muşcăturii . În plus, circa 20% din muşcăturile de şarpe sunt ,,uscate”, total lipsite de venin, aşa că orice incizie creaza doar o plagă ce se poate infecta fără a avea vreun beneficiu medical real
6. Veninul aspirat cu gura poate ajunge în fluxul sangvin al salvatorului.
7. NU aplicati un dispozitiv de aspiraţie:pentru că puteţi leza tesuturile.
8. NU aplicati garouri :ce restricţionează fluxul de sange şi duc astfel atât la acumularea veninului în jurul muşcăturii cât şi distrugerea celulelor. În plus, dacă garoul este utilizat greşit, poate întrerupe fluxul sangvin de la acel nivel şi să provoace leziuni ischemice.
Legea Ciuhodaru – lecțiile de prim ajutor ar trebui să fie obligatorii
Medicul face apel și la adoptarea unei legi importante: Legea Ciuhodaru, care prevede includerea lecțiilor de prim ajutor în programa școlară. „Pentru a fi cu adevărat eficiente noţiunile de prim ajutor trebuie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulţirii. Asta prevede legea Ciuhodaru ce poate salva mii de vieţi dar aşteaptă de prea mult timp să fie adoptată.”, spune medicul.
