România are probleme uriașe cu traficul de persoane, drogurile, evaziunea fiscală, munca la negru, fraudele și contractele publice controversate. Cu toate acestea, în spațiul public, aproape că nu trece o perioadă fără o nouă anchetă în care apare numele lui Călin Georgescu.
Să fie foarte clar: dacă a încălcat legea, să răspundă! Legea trebuie să fie aceeași pentru toată lumea, indiferent că vorbim despre Călin Georgescu, un politician aflat la putere, un primar, un parlamentar sau un simplu cetățean.
Întrebarea este alta: de ce nu vedem aceeași mobilizare spectaculoasă a instituțiilor statului și în alte cazuri care afectează România?
Avem trafic de persoane. Avem droguri care au ajuns inclusiv în apropierea școlilor. Avem evaziune fiscală, mii de locuințe despre care există suspiciunea că sunt închiriate fără declararea veniturilor și oameni care muncesc fără forme legale.
Avem tot felul de „țepe”, afaceri controversate și persoane care colectează bani invocând inclusiv războiul din Ucraina sau sprijinirea unor grupuri militare. Cine verifică milioanele de euro care circulă prin asemenea mecanisme? Unde sunt instituțiile statului atunci când apar asemenea suspiciuni?
Am prezentat inclusiv situația Centrelor de Informare Turistică, unde s-au cheltuit sume uriașe din bani publici pentru construcții care, în unele localități, ridică serioase semne de întrebare privind utilitatea lor. Poate totul este perfect legal. Dar tocmai de aceea instituțiile statului trebuie să verifice și să explice public.
La fel și în cazul subvențiilor APIA. De-a lungul anilor, numeroase persoane au concesionat terenuri și pășuni și au încasat subvenții. Cine verifică dacă situația din documente corespunde întotdeauna cu cea din teren? Cine verifică modul în care au fost făcute controalele? Dacă totul este în regulă, foarte bine. Dacă nu, cine răspunde?
Mai sunt apoi miile de contracte publice despre care apar periodic suspiciuni că au valori exagerate. Sunt bani publici. Sunt banii românilor. Instituțiile statului ar trebui să manifeste aceeași determinare în toate direcțiile.
Și mai există un exemplu care merită lămurit. Gigi Becali a făcut public declarații privind modul în care ar fi obținut o diplomă universitară, deși susținea că nu a urmat în mod obișnuit cursurile facultății. Într-un asemenea caz, instituțiile competente ar trebui să stabilească simplu și transparent ce s-a întâmplat: cum a fost obținută diploma, dacă au fost respectate procedurile și dacă există sau nu vreo încălcare a legii.
Revenim însă la Călin Georgescu.
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate, iar controversa privind motivele și probele care au stat la baza acestei decizii continuă să producă efecte politice și sociale. Între timp, Georgescu a ajuns vizat în mai multe dosare penale.
Nu susținem că este vinovat. Nu susținem nici că este nevinovat. Asta trebuie stabilit de instanțe, pe baza probelor.
Dar într-un stat de drept trebuie să existe și o altă regulă esențială: instituțiile trebuie să fie percepute ca aplicând legea în mod egal.
Dacă procurorii au probe împotriva lui Călin Georgescu, acestea trebuie prezentate în dosare și analizate de judecători. Dacă este vinovat, să plătească. Dacă nu, să fie achitat.
Dar aceeași energie trebuie să existe și pentru traficanți, rețelele de droguri, fraudele cu bani publici, evazioniști, contractele umflate și toate marile afaceri în care dispar banii românilor.
Pentru că justiția nu trebuie doar să fie independentă.
Trebuie să și convingă societatea că legea este aceeași pentru toți.
