Acasă Turism Misterul leilor de piatră. Cum au ajuns vestigii romane în zidurile unei...

Misterul leilor de piatră. Cum au ajuns vestigii romane în zidurile unei biserici medievale din Ungra

0

La Ungra, istoria romană și cea săsească se întâlnesc într-un loc mai puțin cunoscut publicului larg. Biserica fortificată din sat ascunde în zidurile sale pietre provenite de la construcții romane din apropiere, iar printre cele mai neobișnuite vestigii se numără două capete de lei sculptate în piatră.

Pe o colină deasupra satului Ungra se află una dintre construcțiile medievale care păstrează cel mai bine legătura dintre diferitele epoci care au trecut peste această zonă. Biserica evanghelică fortificată a fost ridicată în secolul al XIII-lea, în stil romanic, iar ulterior a fost înconjurată de o incintă fortificată. Monumentul este inclus în lista patrimoniului istoric al județului Brașov.

Un detaliu mai puțin obișnuit face însă povestea bisericii și mai interesantă: la construirea ei au fost folosite pietre provenite de la construcțiile romane din împrejurimi. În apropiere se află vestigiile castrului roman Pons Vetus, care oferă o legătură directă între istoria romană a zonei și monumentul medieval de astăzi. Printre piesele spectaculoase se află două capete de lei sculptate în piatră, despre care sursele de patrimoniu precizează că provin din castrul roman din apropiere.

ungra 1
Gheorghe Mitran, Monumente istorice din județul Brașov, vol. I – Arhitectura bisericilor fortificate, Brașov, Editura Foton, 2013, p. 49.

Biserica a trecut, de-a lungul secolelor, prin momente dificile. În timpul invaziei tătare din 1658, construcția a fost grav afectată, iar cetatea fortificată a fost arsă și ocupată. Mai târziu, două cutremure, în 1802 și 1829, au avariat turnul-clopotniță, care a fost demolat în 1843.

Astăzi, Ungra păstrează astfel o poveste în care urmele unei lumi romane de acum aproape două milenii se regăsesc într-un monument medieval construit sute de ani mai târziu.

Comoara pierdută a unui sat din Brașov. O cronica citită și folosită de Nicolae Iorga, a dispărut după Revoluție