Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a prezentat un bilanț al primei părți a anului 2026, cu accent pe investițiile europene în educație, competențe, servicii sociale și accesul oamenilor pe piața muncii.
Potrivit acesteia, în 2025 și 2026, peste 36 de milioane de europeni au participat la proiecte și programe finanțate prin Fondul Social European Plus și Erasmus+, adică aproape 8% din populația Uniunii Europene. În prezent, aproximativ 450.000 de proiecte și programe sunt în desfășurare.
Pentru Fondul Social European Plus, Mînzatu estimează că până la finalul lui 2026 vor fi în implementare peste 100 de miliarde de euro, bani destinați serviciilor sociale, incluziunii, educației și formării profesionale, combaterii șomajului și sprijinirii accesului pe piața muncii. Aproximativ 65% din contribuția europeană este direcționată către regiunile mai puțin dezvoltate.
În ceea ce privește Erasmus+, până la sfârșitul anului este estimată o utilizare de aproximativ 22 de miliarde de euro din bugetul total de 27 de miliarde de euro. Numai în 2025, peste 1,7 milioane de europeni au beneficiat de programele Erasmus.
Printre principalele obiective politice menționate de Roxana Mînzatu se numără prima strategie europeană pentru combaterea sărăciei, consolidarea Garanției europene pentru copii și dezvoltarea Garanției Europene pentru Competențe. România participă în două dintre cele șase proiecte-pilot europene prin care se testează măsuri pentru ca angajații aflați în sectoare care se restructurează să poată dobândi noi competențe înainte de a ajunge în șomaj.
Mînzatu amintește și modificarea regulilor pentru stagiile Blue Book la Comisia Europeană, astfel încât, începând din 2026, să poată participa și absolvenții învățământului profesional și tehnic. De asemenea, după aproape zece ani de negocieri, au fost deblocate lucrările privind modernizarea regulilor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială pentru lucrătorii mobili.
În mesajul său de pe Facebook, Roxana Mînzatu atrage atenția că schimbările demografice, climatice, energetice și tehnologice vor transforma profund Europa. În acest context, consideră că răspunsul trebuie să fie unul anticipativ, bazat pe investiții în oameni, competențe și servicii care să crească reziliența societății.
„Europa nu își poate reduce decalajul de competitivitate și nici nu poate deveni mai puternică fără să investească, inteligent dar cu prioritate, în oameni”, a transmis Roxana Mînzatu.
