Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, sintetizează câteva elemente din pașii puterii asiatice către supremația mondială.
„Așa cum ne-a obișnuit în ultimele decenii, România persistă în ratarea de mari oportunități diplomatice. Răscolită de pregătirile campaniilor electorale cu suișuri și coborâșuri de candidaturi, liderii statului român continuă să fie total absenți la mișcările internaționale, care produc schimbări majore pe scena politico-economică mondială.
Nimeni nu a mai avut vreo pretenție de la un președinte, care pe durata mandatelor a avut doar grija turismului mondial, iar în prezent se zbate să-și găsească un post călduț pe undeva prin Europa, cu o remunerație satisfăcătoare, de unde să-și poată continua nestingherit și cu pasiunea binecunoscută călătoriile în jurul lumii. Totuși, națiunea română și-a pus mari speranțe în guvern, care prin reprezentanții cu atribuții pe zona externă ar fi trebui să fie mai vigilent la trendul internațional și să nu piardă ocazii de a închega noi relații cu care s-ar putea să nu se mai întâlnească în viitor.
În timp ce țările Uniunii Europene au început competiția pentru trimiterea la Bruxelles a celor mai “merituoși” reprezentanți cu misiunea de a conduce blocul european pe cele mai înalte culmi ale dezvoltării, dar și de a găsi soluții de remediere a dezastrelor economice cauzate de criza sanitară, criza energetică și conflictele militare din Ucraina și Gaza, în Orientul îndepărtat se elaborează noi strategii pentru preluarea supremației mondiale.
Beijing a găzduit în luna martie o nouă reuniune anuală a conducerii statului pentru a elabora politicile fiscale si monetare menite să continue rezultatele economice pozitive din anul 2023, căci spre deosebire de țările occidentale a căror economii au stagnat sau chiar contractat (de exemplu Statele Unite 2,5%, UE 0,5%), economia chineză a avut o creștere de 5,2% și o rată a inflației de doar 0,2%. Creșterea puternică înregistrată în special în sectoarele cheie ale economiei indică foarte clar o redresare rapidă, după restricțiile impuse de criza sanitară.
Printre numeroasele obiective și ținte dezbătute și stabilite pentru 2024, două sunt de o importanță deosebită pentru China, și anume securitatea și deschiderea economică la cel mai înalt nivel.
În viziunea conducerii statului chinez, securitatea națională reprezintă menținerea Taiwanului departe de influențele occidentului în pofida tuturor presiunilor politice din partea Statelor Unite și a aliaților săi. Liderii chinezi consideră că toate provocările statelor occidentale menite să perturbe strategiile de dezvoltare internă și externă ale Chinei vor fi sortite eșecului, deoarece mica insulă taiwaneză este deja parte integrantă a Chinei continentale datorită investițiilor reciproce, a schimburilor de cercetare științifică și industrială, și nu în ultimul rând, în ciuda rezultatelor recente ale alegerilor, dorinței majorității taiwanezilor de a accelera integrarea oficială cu China continentală, din motive de securitate.
O problemă de securitate conexă avută în vedere de oficialii de la Beijing este și Marea Chinei de Sud, deoarece S.U.A. și Australia au încheiat un acord prin care Australia va produce arme și proiectile pentru armata americană și NATO. Specialiștii chinezi au ajuns la concluzia că această decizie a administrației americane nu poate avea decât doua motive, fie armata americană are probleme cu stocurile de arme, deoarece trimite o mare parte din ceea ce are în Ucraina, în Israel și în alte locuri de război și conflict pe care Statele Unite le sprijină, fie au ales Australia pentru externalizarea producției de armament întrucât această țară este un aliat apropiat al Washingtonului, și este apropiată geografic de China și de Marea Chinei de Sud, deci ar putea asigura necesarul în timp util.
În ceea ce privește celălalt punct important pentru China, cel legat de deschiderea economică la nivel înalt, conducerea statului urmărește atragerea de investiții străine sigure, cu reciprocitate, adică în condiții favorabile convenite de comun acord, și realizarea Noului Drum al Mătăsii, singurului proiect internațional de dezvoltare, care se întinde pe întreg mapamondul conectând țări și facilitând schimburi de valori culturale, proiecte științifice și de infrastructură, dar și promovând comerțul în condiții avantajoase pentru toate părțile implicate.
Prin acest mega proiect internațional, China își propune ca pe plan extern toate relațiile între statele implicate să se desfășoare pe baza corectitudinii internaționale, iar pe plan intern să creeze în jur de 12 milioane de locuri de muncă, să stimuleze consumul local, în special în zonele centrale și de vest ale Chinei, și nu în ultimul rând să avanseze cât mai mult în revoluția energetică.
Odată planificate programele necesare pentru îndeplinirea celor două puncte de importanță strategică, guvernul chinez a prognozat pentru 2024 o creștere a PIB-ului de 5%. Acest deziderat nu este foarte dificil de dus la îndeplinire dacă avem în vedere căderea liberă „autoimpusă” a economiilor occidentale datorită în special distrugerii bunului mers al agriculturii și al industriei prelucrătoare pe considerentul blocării schimbărilor climatice. Toate aceste măsuri radicale și ușor inconștiente adoptate de liderii occidentali au deschis cale liberă mărfurilor și alimentelor chinezești, care în scurt timp vor fi binevenite atât în Europa, cât și în S.U.A.
Un alt motiv pertinent pentru care prosperitatea Chinei în 2024 nu poate fi pusă la îndoială îl reprezintă proiectul internațional Noul Drum al Mătăsii, care progresează de la lună la lună fără ca puternicele economii occidentale să ia vreo măsură de contracarare pozitivă. Mai mult, liderii de la Bruxelles au găsit de cuviință că este mai potrivit să sancționeze țările care aderă la acest proiect decât să întreprindă ceva constructiv, iar Italia este un exemplu trist al slăbiciunilor occidentale fiind forțată în decembrie 2023 să își anunțe retragerea din proiect chiar dacă după alegerile parlamentare a avut o atitudine favorabilă Chinei.
Pe lângă toate acestea, suportul major, care va susține creșterea prognozată, este dat de o altă inițiativă chineză de mare importanță geostrategică, și anume cel mai mare acord de liber schimb din lume, Parteneriatul Economic Regional Global (PERG), ce reprezintă un puternic motor de creștere economică. Acest acord comercial are la bază țările ASEAN plus Australia, China, Japonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă. Cele 15 țări participante acoperă o suprafață de aproximativ 22,5 milioane de km² și o populație de aproape 2,3 miliarde de locuitori, ceea ce corespunde la 15% din suprafața locuibilă a Pământului, 30% din populația mondială și o treime din PIB-ul mondial.
PERG are abia doi ani de existență și se extinde rapid, ceea ce contribuie nu numai la bunăstarea și creșterea economiei Chinei, ci și la diminuarea dependenței statului chinez față de Occident. În consecință, creșterea de 5% preconizată pentru 2024 este nu numai o prognoză bine justificată, dar probabil destul de conservatoare, deoarece se așteaptă, de asemenea, o extindere a BRICS, odată ce vor conveni asupra unei strategii de dezvoltare consolidate. Acest lucru va avea un impact asupra creșterii economiei Chinei (și a Rusiei), deoarece schimburile comerciale vor evolua, în special în cadrul alianței BRICS formată din 10 țări.
Potrivit specialiștilor în macroeconomie, nu există nicio îndoială că statul chinez va rămâne competitiv și în 2024, iar inițiativele Chinei în întreaga lume, Noul Drum al Mătăsii, grupul BRICS în expansiune, acordul comercial PERG-ASEAN, care va deveni cea mai mare asociație comercială din lume, precum și atitudinea statului chinez pentru mediere și promovarea diplomației între țări, reprezintă toate avantajele pentru ascensiunea la supremația mondială.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, China a fost în permanență deschisă pentru relații europene reînnoite. Din nefericire pentru populația europeană, lipsa de luciditate diplomatică a liderilor săi, precum și prejudecățile medievale tind să împingă Europa spre ratarea oportunităților de a revigora economii falimentare și de a deveni parte a unei lumi multipolare. Ca parte a acestei zone, România a urmat cu un servilism ieșit din comun drumul stâncos pe care a fost purtată de încețoșata gândire a liderilor de la Bruxelles, respingând de nenumărate ori mâna întinsă de către partenerul tradițional, chiar dacă fiecare lider al puterilor europene a “rupt ușa” cabinetului principal de la Beijing, în repetate rânduri, chiar în acest an. Să sperăm că anul acesta ne va aduce o schimbare în bine.
În pofida atitudinii, uneori, sfidătoare a oficialilor europeni, liderii chinezi au invitat în repetate rânduri țările europene să se alăture inițiativelor Chinei pentru a reunifica comercial Eurasia, o regiune de peste 5 miliarde de oameni, astfel încât să renască conceptul unificator și pașnic al acestei părți a globului. Depinde doar de Europa să renunțe la gândirea rudimentară și să îndrăznească să meargă pe un drum care să-i asigure un loc important în noua reașezare a economiei mondiale.”, a explicat analistul.
