Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, descrie câteva aspecte ale forfotei din ultima perioadă.
„Nici bine nu s-a terminat prima rundă de alegeri în România că luptele între adversarii electorali au fost înlocuite în unele cazuri cu lupte interne de partid pentru preluarea puterii datorită rezultatelor slabe obținute, iar în altele de alergături pe la diverse ambasade cu solicitări de susținere. Dacă prima situație poate fi considerată o normalitate în astfel de perioade, cea de a doua nu denotă decât micime și slugărnicie, iar populația ar trebui să taxeze drastic un astfel de comportament, deoarece aceste personaje lingușitoare, dacă prind funcții importante în stat pot pune în pericol securitatea statului român doar pentru a putea “roade un os”. De altfel în anumite zone s-ar fi impus ceva demisii de onoare, dar vorba românului “lasă că trece …”
Mai mult ca sigur instituțiile statului, ce au în pază și apărare interesele României, țin sub atentă observare aceste mișcări ale diverșilor politicieni fiind pregătiți să intervină în caz de nevoie. Pe lângă legislația română, care impune măsuri de siguranță națională, apartenența la Uniunea Europeană obligă statul român să respecte sancțiunile aplicate anumitor țări, chiar dacă aceasta înseamnă pedepsirea indivizilor care periclitează relațiile de cooperare din cadrul blocului european și nu numai. Federația Rusă este una din țările cele mai sancționate în aceste momente, iar acțiunile unor politicieni trebuie atent monitorizate pentru a evita încălcarea de către statul român a penalităților impuse, indiferent dacă unii indivizi sunt de acord sau nu cu aceste măsuri punitive.
Pe fondul frământărilor electorale europarlamentare și locale din România, dar și din alte state ale Uniunii, administrația rusă a organizat la Sankt-Petersburg la începutul acestei luni tradiționalul forum economic, un eveniment major, care obișnuia să atragă zeci de lideri mondiali, inclusiv pe cei din Franța, Germania și Japonia, precum și secretari generali ai ONU și președinți ai Comisiei Europene. În pofida tuturor impedimentelor, și în acest an, forumul a atras la fel de mulți participanți ca și în trecut, peste 21.000 din 139 de țări, dar majoritatea au fost reprezentanții Sudului global. Nu au lipsit nici reprezentanți ai occidentului, dar aceștia au fost foarte puțini, deoarece sancțiunile vest-europenilor au perturbat relațiile economice normale, iar guvernele occidentale au descurajat participarea.
Evenimentul de la Sankt-Petersburg a scos în evidență cât se poate de clar evoluția actuală a lumii. Nici dacă s-ar fi pus la cale, nu s-ar fi putut organiza o reuniunea internațională, care să reflecte atât de bine direcția către multipolaritate a societății zilelor noastre. Ceea ce inițial a fost gândit ca un mijloc de a pedepsi Rusia prin izolarea acesteia de partenerii săi obișnuiți din Occident, s-a dovedit a fi o binecuvântare neașteptată pentru statul rus.
Potrivit datelor Băncii Mondiale, în acest an creșterea economică a Federației Ruse este mai mare (2,2%) decât a celorlalte economii ale Uniunii la un loc (1%). Mai mult, dinamismul economic este o realitate benefică în partea estică a continentului eurasiatic, în timp ce țările vestice, majoritatea membre ale Uniunii Europene, se confruntă cu o încetinire economică.
În afară de evidențierea zonelor geografice cu participanți la această reuniune la nivel înalt, punctul culminant l-a constituit conferința de presă a liderului rus, care a avut o conotație aparte, dar au fost și alte elemente, ce au reliefat pentru un ochi avizat situația curentă a Federației Ruse, precum și multe din intențiile sale de viitor. În mod previzibil, cea mai mare parte a atenției a fost atrasă de răspunsul pe care președintele rus l-a dat unui jurnalist britanic cu privire la posibila întrebuințare a armelor nucleare în actualul război, subliniind că nu are nevoie de folosirea acestora pentru a învinge Ucraina, dar nu exclude utilizarea lor în situația în care vor fi amenințări la adresa suveranității și integrității teritoriale a țării.
Forumul a mai atras atenția atât prin locația aleasă pentru desfășurare, cât și prin momentul în care a avut loc evenimentul, care ne pot spune multe despre această țară și despre locul său în lume. Mai precis reuniunea s-a desfășurat într-un zgârie-nori construit de gigantul Gazprom la periferia metropolei Sankt-Petersburg, oraș fondat în urmă cu 250 de ani de cel mai mare conducător rus din toate timpurile, țarul Petru cel Mare. Totodată, participanții au avut onoarea să ia parte la o serie de activități organizate pentru sărbătorirea a 225 de ani de la nașterea renumitului poet Alexandru Pușkin, cel care a intitulat orașul gazdă „o fereastră către Europa”.
Faptul că țarul Petru a întemeiat orașul ca o deschidere către ideile, cultura, știința și tehnologia europeană, iar o mare parte din citadelă a fost construită inițial de arhitecți francezi, italieni și elvețieni, au fost cele mai puternice argumente, care l-au determinat pe Pușkin să intituleze Sankt-Petersburg fereastra spre Europa. Din păcate conflictul militar ruso-ucrainean pornit în 2014, ca urmare a răsturnării guvernului pro-rus prin presiunile străzii, a dat naștere la mii de sancțiuni, ce au tăiat majoritatea legăturilor dintre Federația Rusă și restul Europei. Acestă stare de fapt face ca noua cortină de fier să pară a fi mult mai solidă decât predecesoarea sa din timpul Războiului Rece.
Astfel că pe măsură ce Rusia își vede fereastra către Europa din ce în ce mai închisă, țara să se îndrepte încet dar sigur spre est. Drept urmare, fostă fereastră către Europa a devenit o poartă de acces atrăgătoare către Asia, iar această situație pare a fi de bun augur pentru statul rus care le lângă suveranitatea politică pare că și-ar fi redobândit suveranitatea economică pierdută imediat după dispariția Uniunii Sovietice și introducerea “terapiei de șoc” impusă de occident.
Statele Unite și aliații săi occidentali nu trebuie să scape din vedere nici o mișcare a guvernului de la Kremlin, mai ales că relațiile dintre statul rus și cel chinez devin din ce în ce mai strânse. Pe lângă această alianță puternică din toate punctele de vedere, se profilează la orizont o axă Beijing-Moscova-Teheran, care poate coaliza în jurul ei pe mulți dintre nemulțumiții actuali. Începuturile acestor demersuri au fost demonstrate pentru cei mai neîncrezători occidentali prin crearea și dezvoltarea noului bloc BRICS.
Dacă performanțele economiei ruse vor continua pe acest trend ascendent, iar noile alianțe ale guvernului rus vor deveni din ce în ce mai solide, vor mai putea marile puteri occidentale să țină Rusia în anticameră politicii globale? Va mai putea Statele Unite și aliații săi să ignore opiniile liderilor de la Kremlin în cadrul reuniunilor ce au ca subiect noua arhitectură geopolitică mondială?”, a explicat Liviu Vornicu.
