Analistul Liviu Vornicu face o scurtă trecere în revistă a frământărilor prin care trece continentul european.
Trăim vremuri foarte complicate, iar națiunile europene simt din plin lipsa de coerență a deciziilor celor ce le conduc. Unele state membre ale Uniunii Europene par să fi scăpat de sub control cheltuielile publice depășind cu mult limitele legale impuse deficitelor bugetare și îndatorării lor publice.
Vocile critice ce răsună de-a lungul și de-a latul continentului sugerează că toate problemele ce ne inundă ar avea legătură cu influența crescută a donatorilor bogați în sistemele politice din țările europene. Dacă la acestea se mai adaugă și lipsa de expertiză a multora dintre conducători, nu este de mirare că principiile bunei guvernanțe publice au devenit o mare provocare, iar acest lucru se reflectă în clar politicile și deciziile lor.
Economiile moderne occidentale au devenit sisteme din ce în ce mai complexe. Astfel că declinul acestora poate fi provocat de nenumărați factori, ce induc crize economice, fiscale, politice, demografice, sociale, culturale și de mediu. Peste toate acestea se suprapune și expansiunea birocrațiilor din instituțiile publice și a monopolurilor, care pot interfera progresiv cu libertățile individuale și societățile private.
În trecut, obținerea unor performanțe pozitive la nivel național și, implicit, a unei creșteri economice substanțiale, erau mai facile datorită accesului la surse de energie ieftine și fiabile. Fie că vorbim de cărbune pentru motoarele cu aburi ale navelor și trenurilor, de petrol și gaze pentru automobile și avioane, de electricitate de la centrale hidroelectrice sau nucleare, aceste surse de energie au îmbunătățit continuu productivitatea muncii și au crescut nivelul de trai al populației.
Din păcate în ultimele decenii invocând excesiv necesitatea protecției mediului înconjurător, guvernele europene au implementat multiple programe de descurajare a utilizării combustibililor fosili și înlocuirea lor cu energii regenerabile precum energia solară și eoliană, care par a fi mai puțin fiabile și adesea foarte scumpe. Chiar dacă aparent energia alternativă pare a fi mai nepoluantă, creșterea costurilor pentru obținerea acestei energii au generat prețuri mari la bunuri și servicii atât pentru populație, cât și pentru societăți, ceea ce ar putea înfrâna în mod deosebit creșterea economică viitoare.
La toate acestea se mai poate adauga asaltarea statelor europene de valuri masive de migranți din zone subdezvoltate suprapopulate. Această migrație necontrolată a început să provoace probleme grave de natură socială și culturală și mai mult ca sigur va contribui din plin la scăderea nivelului de trai în statele europene, datorită alocarii de resurse substanțiale pentru ajutoare sociale, care nu vor putea fi susținute în alt mod decât prin suprataxarea populației autohtone.
Pentru a preveni colapsul economiilor și societăților occidentale este nevoie de rezolvarea imediată a dezechilibrelor fiscale, economice, politice, demografice și sociale nesustenabile, care sunt în creștere. Acest lucru ar necesita în primul rând o mai mare conștientizare a problemelor și crizelor care se profilează la orizont.
În prezent, sectoarele publice din multe economii și societăți occidentale sunt supraîncărcate și au randamente din ce în ce mai mici pentru resursele investite. Dacă o astfel de situație va continua fără a se lua măsurile corecte, mai precis reducerea fiscalității și încurajarea investițiilor în sectoarele economice producătoare de plusvaloare, într-un context de inflație galopantă și de stagnare economică să nu fie nimeni surprins dacă unele economii europene vor avea mari probleme de funcționare în foarte scurt timp.
