Acasă Social În timp ce „România lui Bolojan” apasă pe accelerația taxelor, Germania lui...

În timp ce „România lui Bolojan” apasă pe accelerația taxelor, Germania lui Merz spune „Nu” impozitelor mai mari

0

Cancelarul german Friedrich Merz (69 de ani, CDU) și-a reafirmat la Osnabrück, pe 23 august, refuzul categoric de a majora taxele pentru clasa de mijloc și pentru afacerile de familie. În timp ce guvernul condus de Ilie Bolojan la București anunță creșteri peste creșteri pentru a acoperi găurile bugetare, Berlinul mizează pe stimulente economice, investiții masive și reforme structurale.

„Cu această guvernare sub conducerea mea nu va exista o majorare a impozitului pe venit”, a spus Merz, potrivit publicației  Bild, răspunzând direct presiunilor SPD, partenerul de coaliție, care a lăsat deschisă posibilitatea creșterii poverii fiscale.  Altfel spus, potrivit articolului din Bild este subliniată de asemenea ideea că planurile sociale (ex. Bürgergeld) vor fi reformate, dar fără a recurge la creșterea impozitelor.

Mesajul a venit la doar câteva luni după ce Statele Unite au impus tarife de 15% exporturilor germane, iar economia Germaniei a intrat din nou în recesiune. PIB-ul s-a contractat cu 0,3% în T2, al șaselea trimestru de scădere din ultimele zece. „O mare parte a economiei noastre nu mai este competitivă”, a recunoscut Merz.

Planul cancelarului: investiții de peste 1.000 de miliarde de euro în infrastructură, digitalizare și armată, plus tăieri de birocrație. Reforma sistemului social, mai ales a alocației Bürgergeld, este a doua direcție. „Nu mai putem finanța statul social în forma actuală. Milioane de oameni primesc sprijin, deși ar putea lucra. Vom schimba acest lucru”, a spus liderul CDU.

În timp ce „locomotiva Europei” caută să-și redreseze economia fără să sufoce mediul de afaceri cu taxe mai mari, Bucureștiul merge exact în direcția opusă: TVA crescut la 21%, eliminarea unor beneficii salariale și noi impozite în pregătire. Economiștii avertizează deja că astfel de măsuri prociclice vor adânci recesiunea și inflația, în loc să ofere o ieșire din criză.