Premierul României avertizează că țara riscă o recesiune severă și promite măsuri ferme pentru evitarea colapsului economic.
Într-o conferință de presă susținută în această seară la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan a anunțat un pachet amplu de măsuri fiscale, menite să stabilizeze bugetul și să asigure accesul României la fondurile europene. Deși reformele vizează aproape toate sectoarele economiei, opinia publică a fost surprinsă de o absență notabilă: subvențiile acordate partidelor politice rămân neatinse.
„Riscăm o recesiune brutală și nu ne permitem acest lucru. De asta suntem nevoiți să luăm măsuri ferme”, a declarat Ilie Bolojan, avertizând asupra riscurilor unui dezechilibru bugetar major.
Printre principalele măsuri anunțate de premier se numără:
- Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%;
- Introducerea plății contribuției la sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3000 de lei;
- Impozit suplimentar pentru bănci, majorat de la 2% la 4%;
- Taxe mai mari pentru jocurile de noroc, fără a se preciza încă procentul exact;
- TVA redusă de 11% pentru produse de bază: alimente, apă, medicamente, lemne de foc și energie;
- Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%;
- Impozitul pe proprietate va fi raportat la prețul pieței, nu la valorile fixe din grilele imobiliare;
- Pensii și salarii plafonate în 2026, fără creșteri semnificative prevăzute.
Bolojan a subliniat că aceste măsuri sunt cerute de partenerii europeni și că accesul la fondurile UE va fi condiționat de reforma fiscală.
Cu toate acestea, în ciuda discursului de austeritate, guvernul a evitat includerea în pachetul de reforme a unei reduceri sau eliminări a subvențiilor pentru partidele politice, un subiect adesea criticat de societatea civilă.
Reacții așteptate
Reacțiile la anunțurile premierului nu au întârziat să apară, reprezentanți ai mediului de afaceri și analiști economici exprimând îngrijorări privind impactul noilor taxe asupra consumului și investițiilor. De asemenea, opoziția parlamentară a criticat selectivitatea măsurilor, acuzând guvernul că protejează propriile interese politice.
