O mulțime de românce, inclusiv brașovence de viță nobilă, se prostitueaza sub paravanul unor site-uri matrimoniale.
În ultimii ani, site-urile de escorte și platformele de tip „sugar” au cunoscut o creștere vizibilă în România. Sub aparența unor pagini de matrimoniale, turism sau „dating premium”, tot mai multe tinere, studente, dar nu numai, aleg să își monetizeze imaginea sau compania, într-o piață care pare să se fi dezvoltat accelerat.
De la poze și conversații, la întâlniri contra cost
Modelul este simplu: înscriere pe platformă, câteva fotografii atent alese, o descriere sugestivă și așteptarea „clientului”. Primele discuții sunt, de regulă, ambalate în ideea de „cunoaștere” și „susținere financiară”, însă conversațiile ajung rapid la negocierea unor sume.
Din informațiile disponibile pe astfel de platforme, ofertele sunt variate:
- Vânzare de fotografii și filmulețe, pentru sume cuprinse între 100 și 500 de lei.
- Conversații private contra cost.
- Solicitarea unui avans pentru o presupusă întâlnire, practică ce uneori se dovedește a fi o înșelătorie.
- Întâlniri contra cost, cu tarife care pornesc de la 500–1.000 de lei pentru cele aflate la început și pot depăși 1.500 de lei pentru 1–2 ore în cazul celor cu „experiență”.
În multe cazuri, întâlnirile au loc în hoteluri sau apartamente închiriate pe termen scurt. Toate susțin, aproape invariabil, că este „prima dată” când apelează la o astfel de activitate.
Platformele „curate” și migrarea către zona premium
Dacă în trecut anunțurile erau concentrate pe site-uri generaliste de anunțuri, mai ales pe publi, astăzi fenomenul pare să se fi mutat către platforme mai „rafinate”, cu branding atent construit și targetare premium. Acolo, prezentarea este mai elaborată, imaginile mai profesionale, iar limbajul mai subtil. Ideea de „relație de tip sugar” sau „companie de lux” maschează, de fapt, același mecanism financiar: compania contra bani.
Am stat și noi de vorbă cu câteva ”domnișoare”, care erau dispuse să se întâlnească imediat, cu condiția ca timpul petrecut să fie contra-cost. Unele erau dispuse să ofere totul pentru bani. Culmea, unele dintre ele sunt femei de viță nobilă din Brașov sau București, unele au chiar familii, dar ”șansa” de a face bani în timp scurt le-a făcut să uite astfel de aspecte.
Există și un segment al celor care evită întâlnirile fizice și aleg exclusiv monetizarea online, prin vânzarea de conținut digital. Acest model reduce riscurile fizice, dar deschide alte vulnerabilități, inclusiv expunerea imaginii și posibile șantaje.
Înșelătoriile, o parte a fenomenului
Pe lângă prostituția clasică, există și fenomenul „țepei”: solicitarea unui avans pentru o întâlnire care nu mai are loc sau perceperea unor sume pentru simple conversații. În lipsa unor contracte sau garanții, tranzacțiile se bazează exclusiv pe încredere, iar aceasta este adesea înșelată.
Semnal economic sau alegere personală?
Creșterea numărului de anunțuri și diversificarea ofertelor ridică o întrebare legitimă: asistăm la o schimbare de mentalitate sau la un simptom al unei presiuni economice tot mai mari?
Pentru unele tinere, tentația unui câștig rapid, într-un context al scumpirilor și al incertitudinii financiare, pare mai puternică decât riscurile sociale sau personale. Pentru altele, este o alegere pragmatică, asumată, în lipsa altor surse de venit satisfăcătoare.
Cert este că fenomenul este în creștere, iar prostituția, fie ea clasică sau digitalizată se adaptează rapid la noile tehnologii și la noile realități economice. În spatele profilurilor atent construite și al fotografiilor filtrate, rămâne însă o piață dură, unde cererea și oferta dictează regulile, iar granița dintre „relație”, „companie” și tranzacție financiară devine tot mai subțire.
Scris de redacția Transilvania365
