Datele recente publicate de Institutul Național de Statistică conturează un paradox tot mai vizibil în economia de consum din România: pe termen scurt apar creșteri, însă pe termen mediu și anual, consumul scade constant.
În martie 2026, comerțul cu amănuntul (excluzând autovehiculele și motocicletele) a crescut față de februarie cu 18,6% în serie brută și cu 2,6% ajustat sezonier. La prima vedere, cifrele sugerează o revenire puternică a consumului. În realitate, dinamica ajustată arată o economie mult mai fragilă decât pare din cifrele brute.
Consum „în valuri
Problema principală nu este evoluția dintr-o singură lună, ci direcția generală.
Comparativ cu martie 2025, consumul a scăzut cu:
- -2,3% în serie brută
- -3,2% în serie ajustată sezonier
Pe ansamblul primului trimestru din 2026, declinul este și mai clar:
- -5,8% față de aceeași perioadă din 2025 (serie brută)
- -5,0% ajustat sezonier
Aceste date indică faptul că românii cumpără, în medie, mai puțin decât anul trecut.
Cea mai mare scădere
Segmentul produselor nealimentare, adesea legat de consumul discreționar (îmbrăcăminte, electrocasnice, produse pentru casă), înregistrează cele mai puternice scăderi:
- -6,3% până la -7,4% anual, în funcție de serie
Aceasta este o indicație directă că populația amână sau reduce achizițiile care nu sunt strict necesare.
Alimentație
Produsele alimentare, băuturile și tutunul, deși esențiale, nu mai susțin creșterea:
- în jur de -3% anual
Chiar și consumul de bază intră într-o zonă de stagnare, ceea ce sugerează presiune pe bugetele gospodăriilor.
Carburanții „urcă” doar pe hârtie
Unul dintre cele mai importante detalii din statistica INS este evoluția carburanților:
- +11,2% față de martie 2025 (serie brută)
La prima vedere, pare o creștere puternică a consumului. În realitate, indicatorul este puternic influențat de prețurile mai mari la pompă, nu de o creștere reală a volumului de combustibil cumpărat.
O economie în care „creșterea” vine din scumpiri
Structura actuală a consumului arată un fenomen simplu: volumul real al cumpărăturilor scade, dar valoarea în lei poate crește în anumite segmente din cauza prețurilor.
