Formarea noului Guvern readuce în atenția opiniei publice o întrebare care planează de ani de zile asupra instituțiilor de anchetă din România: sunt procurorii cu adevărat independenți sau există în continuare influențe politice în marile dosare?
Coincidență sau nu, în momentul în care primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, s-a poziționat public alături de Ilie Bolojan și a devenit tot mai prezent în jocurile de putere din interiorul PNL, numele său a ajuns din nou în atenția procurorilor. Desigur, orice suspiciune trebuie verificată, iar legea trebuie aplicată tuturor. Însă întrebarea legitimă este alta: de ce tocmai acum?
Dacă existau elemente care justificau audierea sau verificarea sa, acestea puteau fi analizate cu luni sau chiar ani în urmă. Alegerea momentului ridică inevitabil semne de întrebare și alimentează percepția că anumite dosare sunt scoase din sertar exact atunci când contextul politic o cere.
Această percepție nu este deloc nouă. De-a lungul anilor, numeroși români au observat că anchetele par să apară în momente-cheie, în pline negocieri politice, campanii electorale sau lupte interne pentru putere.
La Brașov există exemple care ridică, la rândul lor, numeroase semne de întrebare. Cel mai cunoscut este cazul FC Brașov. Vorbim despre un proiect care a consumat sume importante din bani publici și care s-a încheiat cu un eșec răsunător. Au existat rapoarte ale Curții de Conturi, au existat decizii ale instanțelor, au existat sesizări și dezbateri publice. Cu toate acestea, de ani de zile, dosarul pare blocat într-o zonă gri, fără concluzii clare și fără persoane trase la răspundere.
În același timp, alte administrații locale, în special cele asociate cu USR, par să beneficieze de o liniște suspectă. Deși în spațiul public au fost ridicate întrebări privind diverse decizii administrative, incompatibilități sau posibile conflicte de interese, reacțiile instituțiilor abilitate au fost, în multe situații, inexistente sau extrem de întârziate.
Nici Agenția Națională de Integritate nu pare să exceleze la capitolul reacție rapidă. Situații prezentate public, documentate și discutate intens au rămas fără un răspuns clar ani la rând. În schimb, alte cazuri au fost tratate cu o viteză greu de explicat.
Problema nu este că un politician este cercetat. Într-un stat de drept, orice persoană trebuie să răspundă în fața legii dacă există suspiciuni rezonabile. Problema apare atunci când cetățenii observă că legea pare să funcționeze diferit în funcție de culoarea politică.
Dacă DNA și ANI vor să își recapete credibilitatea, trebuie să demonstreze că aplică aceeași măsură pentru toată lumea. Fără excepții, fără protejați și fără dosare ținute la sertar până la momentul oportun.
Pentru că într-o democrație autentică nu ar trebui să existe procurori ai unui partid și procurori ai altui partid. Ar trebui să existe doar procurori care aplică legea, indiferent de numele, funcția sau influența celui vizat.
Iar până când această percepție de dublă măsură va dispărea, orice dosar apărut într-un moment politic sensibil va continua să ridice aceeași întrebare: este justiție sau este joc de putere?
