Acasă Social Deputatul de Brașov Ana Loredana Predescu participă la un eveniment privind provocările...

Deputatul de Brașov Ana Loredana Predescu participă la un eveniment privind provocările tinerilor din România în anul electoral 2024 – Tinerii Votează

0

Tinerii Votează este o inițiativă independentă, neguvernamentală și nepartizană de încurajare a participării la vot a tinerilor, promovată de către Centrul Agora pentru Democrație, Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare (Politică la minut), Uniunea Studenților din România, Liga Studenților Români din Străinătate, Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România, Asociația Tineretul ONU din România, Asociația GEYC – Group of European Youth for Change, Consiliul Național al Elevilor și asociațiile de elevi din România.

Astăzi, 03 aprilie, la Palatul Parlamentului, Tinerii Votează – împreună construim România de mâine organizează un eveniment privind provocările tinerilor din România în anul electoral 2024, din perspectivă sociologică. Mai mult decât atât, în cadrul evenimentului va fi organizată și o dezbatere pornind de la întrebarea: „Cum răspund partidele provocărilor și nevoilor tinerilor din România?”.

Participanții în panel vor fi:

  • Vasile Dîncu, senator, președintele Consiliului Național PSD
  • Rareș Bogdan, europarlamentar, prim-vicepreședinte PNL
  • Oana Țoiu, deputat, vicepreședinte USR
  • Ana Predescu, deputat, AUR
  • Ramona Strugariu, europarlamentar, co-președinte REPER

Cum vor răspunde participanții în panel la întrebări precum:

  • Conform studiului lansat astăzi, una dintre principalele îngrijorări ale tinerilor din România este legată de neajunsurile financiare și nivelul de trai. Ce măsuri propuneți în acest sens pentru a veni în întâmpinarea celor declarate de tineri?
  • 53% dintre tinerii români nu se consideră implicați viața cetății. Care sunt măsurile concrete pe care le propuneți pentru a stimula participarea și implicare civică sau politică a tinerilor?
  • Pe locul 2 în topul îngrijorărilor tinerilor din România, conform studiului lansat astăzi, este calitatea sistemului de educație. La nivelul Uniunii Europene, România este pe ultimul loc când vine vorba de procentul tinerilor 25-34 de ani care au finalizat studiile universitare (doar 1 din 4).
  • Ce măsuri concrete propuneți pentru ca țara noastră să atingă cel puțin media UE 27 (42%)?
  • 9 din 10 tineri români declară, conform studiului lansat astăzi, că nu au încredere deloc sau aproape deloc în Guvern și Parlament. Ce instrumente propuneți pentru a-i implica activ pe tineri în procesul de luare a deciziilor și a crește încrederea acestora în mediul instituțiile de guvernare a statului?
  • 2 din 3 tineri români declară că au luat în calcul să plece din România. Ce măsuri propuneți pentru a stopa exodul tinerilor din țara noastră?
  • Cum vedeți România anului 2030?

Mai jos, găsiți atașate câteva dintre rezultatele sondajului:

Inițiativa Tinerii Votează și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie au lansat studiul sociologic “Tinerii din România în anul 2024“, care răspunde la întrebări precum:

  1. Câtă încredere au tinerii români în Parlament si partidele politice ?
  2. Cum văd tinerii viitorul României ?
  3. După ce se orientează tinerii atunci când merg la vot ?
  4. Care sunt principalele îngrijorări ale tinerilor din România ?

Într-un peisaj caracterizat de scepticism, tinerii din România par să navigheze între deziluzii și speranțe fragile. Când 65% dintre aceștia declară că sunt pregătiți să marcheze pe buletinul de vot o opțiune diferită de cea anterioară, nu ne spun doar că au pierdut încrederea în mediul politic actual, ci că sunt dornici de a rescrie regulile jocului. În acest context, studiul realizat de către IRES arată că, dincolo de această formă de anomie, tinerii nu sunt apatici, ci mai degrabă dezamăgiți și în căutarea alternativelor. Tinerii își reclamă rolul într-o societate în care se simt marginalizați, iar prin votul lor, ei caută nu doar să influențeze politica, ci și să-și afirme existența.

Societatea românească, în special clasa politică și instituțiile democratice de guvernare a statului (Parlament, Guvern, Președinte), trebuie să privească acest semnal nu ca pe o amenințare, ci ca pe o oportunitate pentru reconectarea la nevoile tinerilor. Aceștia au nevoie să fie ascultați, înțeleși și încurajați să participe activ la viața comunităților din care fac parte. Astfel, este esențial să fie generate și, mai apoi, implementate, o serie de politici publice care să răspundă în mod real nevoilor și provocărilor tinerilor.

Inițiativa Tinerii Votează a pornit de la nevoia de a încuraja prezența la vot a tinerilor din România și de a promova în fața partidelor politice o agendă de priorități a tinerilor, spre a fi însușită de către acestea. Conform Autorității Electorale Permanente, pe listele electorale din România se află 4.594.321 de votanți cu vârste curprinse între 18 și 35 de ani (tineri). La ultimele alegeri parlamentare, organizate în decembrie 2020, doar 25,46% dintre tineri s-au prezentat la urne.

Prezența scăzută la vot a tinerilor este un fenomen, având în vedere că în 2024 vor avea loc în țara noastră toate tipurile de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, pentru prima dată în ultimii 20 de ani. Alegerile din 2024 vor afecta generații întregi, iar tinerii de astăzi sunt cei care vor resimți efectele deciziilor luate în acest an.

Există un pesimism dominant în rândul tinerilor, similar cu cel existent în populația generală.

Puțin peste un sfert dintre tinerii din România sunt de părere că direcția în care merge țara este una bună este una greșită (SLIDE 4). Mai optimiști sunt bărbații, cei cu vârste între 18 și 29 de ani, respondenții care au studii superioare și care nu au copii.

Nivelul destul de scăzut de optimism cu privire la direcția țării este destul de apropiat de cel existent în rândul populației generale; potrivit sondajelor IRES recente la nivel național unu din 5 români (21%) spune că direcția în care merge țara este bună, în timp ce trei sferturi sunt de părere că lucrurile în România merg într-o direcție greșită.

În același timp, față de anul 2022, când IRES a realizat Barometrul Tinerilor din România, pesimismul a crescut ușor (68% în 2024 față de 64% în 2022).

Totuși, optimismul caracteristic tinerilor se manifestă atunci când este vorba despre încrederea în a schimba lucrurile din România: aproape două treimi dintre participanții la sondaj spun că tinerii au această putere și doar 34% susțin contrariul (SLIDE 5).

ÎNCREDEREA ERODATĂ: INSTITUȚIILE ȘI PARTIDELE ÎN OCHII TINERILOR RĂMAȘI ÎN ȚARĂ

Încrederea în stat și instituțiile acestuia este scăzută și în rândul tinerilor, în concordanță cu tendința care se manifestă și la nivelul general al societății românești, cu precădere în ultimii 10 ani.

Încrederea instituțională este diferențiată în rândul tinerilor. Instituțiile executive și legislative din România se bucură de o încredere extrem de scăzută, în timp ce instituțiile totale (armata, biserica, poliția, serviciile secrete) se bucură de o încredere moderată spre ridicată. NATO și UE, dar și mediul universitar și societatea civilă au o încredere mai ridicată decât Președintele, Guvernul sau Parlamentul României, semn că autoritățile publice de la nivel național au dezamăgit în raport cu așteptările publicului tânăr (SLIDE 6).

Mediul universitar se află pe primul loc, fiind creditat cu multă și foarte multă încredere de 56% dintre tineri. Este urmat de Uniunea Europeană (51%), armată (50%), NATO (50%).

Mijlocul clasamentului este ocupat de biserică – în care au multă și foarte multă încredere 47% dintre tineri, ONG-uri (46%), marile companii din sectorul privat (42%), serviciile secrete (42%) și poliția (41%).

Presa conduce lista instituțiilor creditate cu cea mai mică încredere, doar 14% dintre tinerii din România spun că mai au multă și foarte multă încredere în mass-media. Este urmată de Președintele României (11%), de Guvernul României (9%) și de Parlamentul României (9%). La fel ca și în cazul sondajelor din ultimii ani care au urmărit măsurarea încrederii românilor în instituții, și în acest studiu partidele sunt pe ultimul loc; doar 4% dintre participanții la sondaj declară că au multă și foarte multă încredere în acestea.

De aici derivă și încrederea scăzută în democrația românească, pe fondul unei Românii cu cote scăzute de predictibilitate, echitabilitate, independență și orientare către cetățeni, inclusiv către cei tineri.

Mai mult de o treime dintre tineri au încredere în foarte mică măsură sau chiar deloc în democrația din România, iar alți 4 din 10 au încredere în mică măsură (SLIDE 7). Doar în cazul unei cincimi dintre tineri încrederea este prezentă în foarte mare (2%) sau mare măsură (21%). Neîncrederea este mai accentuată în rândul tinerilor care au un nivel scăzut de educație, în cazul celor care au deja copii sau printre cei cu vârste între 25 și 35 de ani.

În România, tinerii par să privească cu scepticism și critică anumite aspecte ale funcționării statului, cum ar fi predictibilitatea, echitatea, independența și orientarea țării atât către tineri, cât și către toți cetățenii. Între o cincime și un sfert dintre tineri cred că România este o țară orientată spre toți cetățenii săi (22%) sau spre tineri (23%) ori că este independentă (24%). O treime (33%) dintre intervievați sunt de părere că este o țară predictibilă (33%), iar 28% că este echitabilă (SLIDE 8).

EDUCAȚIA ȘI PIAȚA MUNCII: PRINCIPALII FACTORI DE ÎNGRIJORARE PENTRU TINERI

Principalele aspecte identificate de cei mai mulți tineri ca fiind îngrijorătoare cu privire la situația lor în România: lipsa oportunităților pe piața muncii (15%),  calitatea slabă a educației (14%), viciile (consumul de droguri, de alcool) (13%) și inflația/nivelul de trai/ neajunsurile financiare (13%) (SLIDE 9).

În atmosfera generală marcată de pesimism și neîncredere în autoritățile reprezentative pentru democrație, lipsa de speranță îi face pe doi din trei tineri să ia în considerare o migrație temporară sau definitivă din România (SLIDE 10). Cifra în sine constituie un indicator de alertă majoră, având în vedere că în perioada de preaderare la UE această cotă era de numai 50%.

Este evident că orientarea preponderentă spre soluția migrării din România constituie un eșec al politicilor publice adresate tinerilor.

VOTUL CA PROTEST: RĂUL CEL MAI MIC SAU SCHIMBAREA DORITĂ?

Rețelele sociale sunt în topul surselor de informare ale tinerilor cu privire la evenimente de interes pentru societate, petrecute în România; 4 din 10 tineri spun că se informează din surse precum Facebook, TikTok, Instagram, WhatsApp sau altele. Unul din patru tineri indică presa online drept sursă de informare, pentru 18% aceasta este televiziunea, 7% îi indică pe prieteni sau pe cunoscuți, iar 2% se informează de la radio (SLIDE 11). Femeile și tinerii între 18 și 24 de ani favorizează informarea de pe rețelele sociale, cei cu studii superioare și bărbații se informează mai mult din presa online, în timp ce televiziunea este preferată în mai mare măsură de către femeile de către tinerii care au deja copii, de cei cu un nivel scăzut de educație și care au între 25 și 29 de ani.

Interesul tinerilor față de politică este unul scăzut, dar nu dramatic (SLIDE 12). Cel puțin declarativ, peste un sfert dintre ei se declară interesați, aceștia fiind mai numeroși în rândul celor cu educație superioară. La polul opus, mai bine de o treime (35%) se declară în mică măsură sau deloc interesați, iar dezinteresul este direct proporțional cu vârsta, însă invers proporțional cu nivelul de educație.

Când vine însă vorba despre încrederea pe care tinerii o au în conținutul distribuit de către actorii politici – persoane sau partide – pe rețelele de socializare, încrederea coboară semnificativ: doar 12% spun că au multă și foarte multă încredere în acest tip de conținut, în timp ce 87% spun contrariul. Sunt mai încrezători tinerii cu educație scăzută sau cei cu vârste între 18 și 24 de ani, dar și femeile (SLIDE 13).

Alegerile prezidențiale sunt considerate cele mai importante dintre cele patru tipuri de alegeri care au loc, în acest an, în România (SLIDE 14). Peste o treime dintre tinerii participanți la studiu (36%) spun că alegerea președintelui este cel mai important scrutin. Un sfert (24%) sunt de părere că cele mai importante sunt alegerile parlamentare, o cincime cred același lucru despre alegerile locale, în timp ce 6% spun că toate cele 4 sunt importante. Doar 8% spun că dintre cele patru tipuri de alegeri alegerile europarlamentare sunt mai importante.

Intenția de participare la vot este una, declarativ, foarte ridicată, în contextul în care la alegerile parlamentare din anul 2020 au mers la vot puțin peste 25% dintre tinerii români, iar rata de participare cea mai crescută în rândul tinerilor în ultimii 8 ani a fost la alegerile europarlamentare din 2019 când au ieșit la vot peste 40% dintre tineri. Peste 60% dintre respondenți spun că vor vota cu siguranță la alegerile prezidențiale, 58% susțin că vor merge sigur la vot pentru europarlamentare și parlamentare, iar 59% vor ieși să voteze aleșii locali (SLIDE 15).

Dintre aspectele de care țin cont atunci când votează, trei sunt cele care se disting a fi dominante (SLIDE 16). Alegerea ”răului cel mai mic” este un aspect indicat de peste 4 din 10 respondenți, urmat de profilul candidatului, aspect important pentru 39% dintre intervievați și de activitatea partidului care susține candidatul (38%). Doar un sfert (26%) țin cont de ideologia cu care se identifică și unul din cinci are în vedere programul electoral al partidului sau al candidatului.

Dintre participanți la studiu care au votat și la alegerile parlamentare din 2020, doar 18% spun că își vor menține și la scrutinul similar din 2024 aceeași opțiunea de vot exprimată în urmă cu patru ani, în timp ce 65% susțin că opțiunea din 2024 va fi diferită de cea din 2020. 8% sunt încă indeciși (SLIDE 17).

Printre cei consecvenți îi regăsim, în proporții mai ridicate decât media, pe respondenții cu studii superioare, în timp ce în rândul celor care își schimbă opțiunea de vot sunt mai numeroși intervievații din primul interval de vârstă (18-24) și cei cu educație medie.

Volumul eșantionului: 800 respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani

Tipul eșantionului: Simplu, aleatoriu

Reprezentativitate: Eroare maximă tolerată: ±3,5%

Metoda: CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Perioadă de desfășurare: 9-14 martie 2024

BENEFICIAR: Studiul a fost realizat pro bono, în beneficiul inițiativei TINERII VOTEAZĂ,  ca parte a programului de responsabilitate socială dezvoltat de IRES.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.