Redăm în cele ce urmează textul scrisorii deschise:
Scrisoare deschisă
Către: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Ministerul Energiei
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Agenția Domeniilor Statului
Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate
Agenția Națională Pentru Protecția Mediului
Spre știință: Transelectrica, Hidroelectrica
Referitor la: Proiectul de parc eolian de pe Grindul Chituc, județul Constanța.
Stimate Doamne, Stimați Domni,
Prezenta scrisoare de poziție reprezintă opinia unui grup de ONG-uri de protecția naturii, reunite sub cupola Coaliției Natura 2000, referitoare la informațiile cuprinse în raportul Agenției Domeniilor Statului (ADS)1, cu privire la dezvoltarea unui parc de turbine eoliene cu amplasarea pe Grindul Chituc, județul Constanța de către Hidroelectrica în parteneriat cu ADS. Considerăm inoportună amplasarea parcurilor eoliene în interiorul ariilor naturale protejate și pe o zonă tampon radială de 3-10 km în jurul acestora (în funcție de speciile pentru care au fost desemnate ariile protejate) și cu atât mai mult pe Grindul Chituc, care reprezintă una dintre zonele cele mai importante din punct de vedere al avifaunei, pe seama următoarelor argumente, care vor fi detaliate in continuare:
1. Grindul Chituc este o zonă extrem de importantă pentru avifaună în general (importanța în migrație și pentru o serie de specii de pe Anexa 1 a directivei Păsări și de pe Lista Roșie a Păsărilor din România).
2. Studiile anterioare referitoare la oportunitatea amplasării de facilități de producere a energiei regenerabile în Rezervația Biosferei Delta Dunării în general, și pe Grindul Chituc în special, denotă în mod clar efectul negativ ale acestor investiții asupra speciilor din rezervație. Totodată, aceste studii propun ca alternativă de amplasament dealurile din partea centrală a Dobrogei.
3. Reglementările în lucru ale Comisiei Europene și ale Parlamentului European referitoare la desemnarea zonelor de interes pentru producerea de energie regenerabilă.
4. Cerințele exprese de amplasare a parcurilor eoliene din Planurile Naționale de Acțiune aprobate prin Ordin de Ministru ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din România.
Introducere
Schimbările climatice și declinul biodiversității sunt cele mai mari două amenințări cu care se confruntă în prezent atât oamenii, cât și natura. Aceste crize se împletesc și trebuie abordate în mod integrat. În paralel, soluțiile propuse pentru a aborda una dintre aceste crize nu ar trebui să contribuie la agravarea celeilalte.
Sporirea utilizării energiei regenerabile necesare pentru a răspunde obiectivelor UE este de dorit și încurajăm această abordare, o considerăm ca fiind pozitivă. Totodată este de la sine înțeles că această dezvoltare nu trebuie să aibă loc în detrimentul naturii și a ariilor naturale protejate și nu ar trebui să compromită obiectivele existente în materie de biodiversitate în UE. De altfel, ca prim principiu, proiectele de energie regenerabilă nu ar trebui să vizeze ariile naturale protejate ca “Go To Areas”, iar evaluarea impactului asupra mediului în mod transparent și eficient trebuie să fie obligatorie, inclusiv în afara ariilor protejate.
Studiile preliminare arată că necesarul de eolian onshore pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare poate fi atins cu excluderea zonelor protejate. Astfel, pentru a atinge neutralitatea climatică, conform modelărilor independente2, România are un necesar de electricitate generată din surse eoliene onshore de 25,34 TWh3. Din studii preliminare4 care integrează parametrii meteorologici și constrângerile legate de utilizarea terenurilor (excluderea zonelor urbane, excluderea zonelor protejate, distanțe de 1 km de cele mai apropiate așezări urbane etc) rezultă un potențial de 349.319 TWh, de aproape 10 ori mai mult decât necesarul modelat.
Limitarea impactului infrastructurii de energie regenerabilă asupra mediului începe cu alegerea corectă a locației acestora. Aceasta permite evitarea zonelor sensibile sau protejate și favorizează discuțiile și cu alte sectoare și facilitarea acceptabilității socio-economice a proiectelor. Până la urmă, evaluările prealabile trebuie să conducă la desemnarea unor zone de concesiune pentru proiectele de energie regenerabilă care sunt optime atât pentru natură, cât și pentru investitori.
Din păcate, deja sunt exemple de amplasamente în care recomandările minime de precauție nu au fost respectate, iar proiectele se află deja în diferite etape ale planificării (PUZ/proiect), de pildă, în zona de Sud-Vest a țării, județul Caras-Severin, în zone limitrofe ariilor naturale protejate cu statut de protecție multiplă la nivel european (componenta UNESCO, Sit Ramsar, Arii de Protecție Specială Avifaunistică și Situri de Importanță Comunitară), dar și de interes național (Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, Parcul Natural Porțile de Fier și zona de frontieră cu Republica Serbia) pe culoare de migrație. Acolo, într-o arie relativ mică, se află în diferite etape ale planificării (PUZ/proiect) peste 10 proiecte cu mai mult de 200 de turbine eoliene al căror impact cumulativ este tratat superficial sau lipsesc cu totul din studiile depuse
2 https://pathwaysexplorer.climact.com/pathways?visualisation=1&country=BG&source=modelsource&scenario=Romania%3A+-65%25+%28PlanUp%29®ion=RO
3 https://pathwaysexplorer.climact.com/pathways?visualisation=1&country=BG&source=modelsource&scenario=Romania%3A+-65%25+%28PlanUp%29®ion=RO
4 disponibile la cerere de beneficiari la APM Caraș. Din păcate, pentru acestea, nu mai putem avea alte recomandări decât stoparea procedurilor aferente acestor investiții și contractarea de către autoritatea competentă pentru protecția mediului a unui studiu independent care să stabilească impactul cumulativ al acestor proiecte, aflate în imediata vecinătate a ariilor naturale protejate.
Cu privire la subiectul specific al acestei poziții, anume proiectul unui parc eolian la Grindul Chituc, se va vedea în cele ce urmează că nu reprezintă o alegere de locație care să respecte exigențele minime expuse anterior.
1. Importanța Grindului Chituc pentru avifaună în general (importanța în migrație și pentru specii de pe Anexa 1 a Directivei Păsări și de pe Lista Roșie a Păsărilor din România).
Grindul Chituc face parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării, zonă protejată cu statut de protecție multiplă atât internațională (Rezervație a Biosferei, Sit Ramsar, Arie de Protecție Specială Avifaunistică și Sit de Importanță Comunitară), cât și națională.
Din cele 365 de specii de păsări listate pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării (Marinov et al. 2023) pe Grindul Chituc până în prezent au fost identificate peste 300 de specii de păsări, https://pasaridinromania.sor.ro/web, https://openbirdmaps.ro/). Acest procentaj de peste 82% din numărul de specii din întreaga rezervație a biosferei este unul remarcabil dacă luăm în considerare că suprafața Grindului Chituc acoperă puțin peste 4% din suprafața Rezervației Biosferei. Aceste specii sunt listate în Anexa 1 a scrisorii.
(…)
2. Studiile anterioare referitoare la oportunitatea amplasării de facilități de producere a energiei regenerabile în Rezervația Delta Dunării în general și pe Grindul Chituc în special.
Ideea unei ferme eoliene la Grindul Chituc nu este nouă. Aceasta a mai fost vehiculată și în urmă cu mai bine de 10 ani (2012), când, tocmai în acest sens, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a comandat Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” un studiu privind recomandări pentru zonele din Dobrogea unde amplasarea centralelor eoliene să fie restricționată din cauza coridoarelor de migrație a păsărilor cu zbor planat8 (răpitoare de zi, berze, pelicani), respectiv din cauza iernării speciilor de gâște și lebede9.
Conform acestui studiu, instalarea de turbine eoliene pe aceste terenuri poate influenţa distribuţia diverselor specii de păsări pe teritoriul Dobrogei, mai ales acolo unde turbinele eoliene se vor interpune între zonele de odihnă şi cele de hrănire.
În ceea ce privește traseele de migrație, în România, datorită poziţiei sale geografice şi a reliefului variat, există patru culoare principale de migraţie care o străbat: Sarmatic, Pontic, Est Elbic şi Panono-Bulgar, iar Dobrogea reuneşte în perioadele de migraţie trei dintre acestea (culoarele Est-Elbic, Pontic şi Sarmatic sub denumirea generică de Via Pontica).
În afara rutelor principale de migraţie, există şi numeroase căi secundare de migrație, iar, în general, toamna se evidenţiază mai multe culoare locale sau regionale. În Dobrogea şi Delta Dunării se întâlnesc marile concentrări de păsări datorită polarizării de aici a drumului Est Elbic, Pontic şi Sarmatic, iar de aici pleacă aceste drumuri în evantai.
(…)În concluzie, vă rugăm să țineți cont de studiile specialiștilor și de aceste recomandări, bazate pe aceste studii, din care reiese în mod evident că Grindul Chituc nu este adecvat investiției preconizate și să alegeți altă amplasare pentru proiect dintre cele considerate acceptabile – care nu lipsesc, chiar și în zonă.
