Deficitul bugetar al României a ajuns la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Deficitul nominal a scăzut de la 102,47 miliarde de lei la 78,3 miliarde de lei, în timp ce veniturile bugetare au crescut mai rapid decât cheltuielile.
„Deficitul bugetar scade cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele 9 luni din 2026, de la 5,31% la 3,81%”, a transmis ministrul, care a precizat că veniturile au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, iar cheltuielile au avansat cu 5,5%.
Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în primele nouă luni din 2025. Potrivit lui Nazare, fondurile europene au finanțat peste 70% din investițiile publice din acest an, iar plățile pentru proiectele susținute prin PNRR și alte programe europene au crescut cu 48,8%. Ministrul avertizează însă că o parte din finanțările europene încă depind de validarea cererilor de plată. România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată 5 și 6.
„Sumele alocate sau solicitate nu sunt însă echivalente cu banii efectiv încasați. În ipoteza în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național poate crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate”, a explicat Alexandru Nazare.
În ciuda reducerii deficitului, ministrul subliniază că România continuă să se confrunte cu dezechilibre bugetare importante. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. În plus, statul trebuie să gestioneze obligații precum titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026 și presiuni suplimentare asupra bugetelor pentru sănătate și investiții.
Nazare atrage atenția și asupra construcției bugetului pentru anul viitor, pe care îl consideră esențial pentru continuarea ajustării fiscale.
„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim”, a transmis ministrul Finanțelor.
Acesta susține că reducerea deficitului trebuie să continue fără sacrificarea investițiilor eficiente, dar avertizează că România nu își poate permite noi cheltuieli fără surse de finanțare sigure.„Principiul care trebuie să ghideze toate deciziile bugetare din perioada următoare este clar: nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare.”
Ministrul a mai avertizat că deteriorarea ratingului de țară ar putea scumpi împrumuturile statului și finanțarea companiilor, cu efecte indirecte asupra cetățenilor. Atât rectificarea bugetară, cât și bugetul pentru 2027 vor trebui să țină cont de veniturile certe, obligațiile deja asumate și angajamentul României de a reduce deficitul.
