„Reformă”, „depolitizare”, „competență”. Sunt cuvinte folosite frecvent în discursul public atunci când se vorbește despre conducerea companiilor de stat. Datele publice privind componența unor Consilii de Administrație ridică însă întrebări în cazul mai multor politicieni din Brașov.
Alexandru Gheorghe, Ciprian Iftime, George Boroda și Marius Stoianovici, consilieri locali sau județeni USR din Brașov, au ajuns în Consiliile de Administrație ale unor societăți de stat.
Ciprian Iftime – două Consilii de Administrație
Ciprian Iftime este consilier local la Brașov și figurează în Consiliul de Administrație al Societății Naționale de Radiocomunicații SA.
Indemnizația brută indicată este de 15.000 de lei.
Potrivit informațiilor publice, acesta mai figurează și într-un Consiliu de Administrație la Arsenal Reșița SA, societate din cadrul industriei naționale de apărare. Pentru această poziție este indicată o indemnizație de 1.338 de lei.
Ambele poziții se adaugă activității sale profesionale și celei de consilier local.
Alexandru Gheorghe – președinte al CA Conversmin
Alexandru Gheorghe, consilier local USR Brașov, a făcut parte în trecut și din Consiliul de Administrație al RIAL.
În prezent, acesta ocupă funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Conversmin SA.
Indemnizația indicată pentru această poziție este de 3.745 de lei lunar.
George Boroda și Marius Stoianovici – împreună în CA-ul Iprochim
Alte două nume din politica brașoveană apar în Consiliul de Administrație al Iprochim SA.
Este vorba despre George Boroda, consilier local USR Brașov, și Marius Stoianovici, consilier județean USR.
Indemnizația indicată este de 3.328 de lei lunar pentru fiecare.
Astfel, patru consilieri locali sau județeni din Brașov, membri ai aceluiași partid, au ajuns în structurile de conducere ale unor societăți de stat.
Românilor li s-au cerut CV-uri. În CA-uri au ajuns și oameni de partid
Situația devine cu atât mai interesantă cu cât, în aceeași perioadă, reprezentanții Ministerului Economiei au vorbit public despre recrutarea de profesioniști și despre posibilitatea ca românii interesați să își trimită CV-urile pentru asemenea poziții.
Apare astfel o întrebare legitimă: cum au fost realizate selecțiile și ce criterii au făcut ca mai mulți consilieri ai aceluiași partid să ajungă în Consiliile de Administrație ale unor societăți de stat?
Ce șanse au avut profesioniștii fără apartenență politică?
Transparența în privința criteriilor de selecție ar putea lămuri aceste întrebări.
Lista nu se oprește la cei patru consilieri
În structurile companiilor de stat apar și alte persoane cunoscute în administrația brașoveană.
Adriana Miron, fost administrator public al municipiului Brașov și ulterior adusă la Ministerul Economiei, a ajuns în structurile de conducere de la Carfil SA Brașov și IOR SA București.
Un alt nume este Alexandra Coliban, ajunsă în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune.
Toate aceste situații readuc în discuție o problemă veche a administrației românești: relația dintre apartenența sau apropierea politică și ocuparea funcțiilor din companiile și instituțiile de stat.
Cum sunt selectați oamenii din CA-uri?
Întrebarea importantă nu este doar cine ocupă aceste funcții, ci și cum au fost selectate persoanele respective.
Există în România manageri, antreprenori și specialiști cu experiență importantă în mediul privat. Câți dintre aceștia au participat la procedurile de selecție? Câți au fost intervievați? Care au fost criteriile și punctajele?
Și de câte ori au fost solicitate organizațiilor profesionale sau Camerelor de Comerț recomandări pentru identificarea unor specialiști?
Sunt întrebări la care instituțiile responsabile pot răspunde prin publicarea transparentă a procedurilor de selecție.
În cazul lui George Boroda există și un episod mai vechi care a generat controverse în administrația locală brașoveană. Acesta, alături de Flavia Boghiu și Beatrice Moraru, a susținut în urmă cu câțiva ani o măsură privind accesul cetățenilor la ședințele Consiliului Local Brașov, situație asupra căreia a intervenit ulterior Avocatul Poporului.
Datele privind Consiliile de Administrație și indemnizațiile prezentate în acest articol sunt informații publice și pot fi verificate în baza de date privind guvernanța întreprinderilor publice.
Dincolo de discursurile politice, rămâne întrebarea esențială: atunci când statul vorbește despre competență, depolitizare și recrutarea profesioniștilor, prin ce mecanism ajung mai mulți politicieni din aceeași organizație în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat?
Când cetățenilor li se cer CV-uri, iar printre cei selectați regăsim mai mulți oameni de partid, transparența procedurilor de selecție devine esențială.
