Asociația Raza de Speranța în Intervenția și Terapia TSA Brașov în parteneriat Muzeului de Etnografie Brașov,
Avem onoarea să vă invităm la Conferința tematică de lansare a proiectului cultural – Muzeul Virtual de Etnografie Brașov , proiect cofinanțat de Primăria Municipiului Brașov.
Evenimentul va avea loc marti 16.08.2022, începând cu orele 11.00 astfel:
• în format fizic la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Piața Sfatului Nr. 15, Brașov – Romania.
• Online, transmis live pe contul de social media al organizației Raza de Speranța:
https://www.facebook.com/RazaDeSperantaBrasov
Moderator: de Alexandra Grancea – PR Cultural și Realizator TV.
Extra info :
Proiectul Muzeul Virtual de Etnografie Brașov se desfășoară în perioada 15.07.2022 – 30.11.2022.
Scopul proiectului este de a promova valorile culturale de patrimoniu etnografic ale Municipiului Brașov folosind o tehnologie digitală artistică media inovativă și de Inteligență artificială (AI)
Tendința actuală de digitalizare a muzeelor este recunoscută ca oportunitate pentru diseminarea culturii. Este doar o fază de început pentru aplicațiile 3D dar, fenomenul se va dezvolta exponențial. Marile muzee au deja pe paginile de internet realizări video, însă acestea, datorită evoluției tehnologiilor se află în faza de început, filmări în realitate virtuală (VR) care deformează totuși realitatea. În viitorul apropiat, majoritatea muzeelor
vor prezenta colecțiile și exponatele, asemenea proiectului nostru în realitatea 3D. Ne considerăm deschizători de drumuri prin proiectul prezentat. În România încă nu a fost aplicată asemenea inovație culturală.
Muzeele folosesc toate tipurile de resurse multimedia ca o tactică educațională care facilitează
comunicarea în sine. Utilizarea multimedia în cadrul muzeului permite revitalizarea spațiului muzeal și poate
fi aplicată la aceeași expoziție permanentă ca o resursă tranzitorie; permite adecvarea mijloacelor de
comunicare cu publicul. Astăzi, noile tehnologii constituie un bun câștigat în încercarea continuă de adaptare
a muzeelor la noile realități sociale. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța exemplifică cu două
proiecte implementate încercarea de a oferi o nouă perspectivă asupra patrimoniului cultural deținut, de a lărgi
publicul-țintă căruia i se adresează prin oferta sa culturală și de a potența latura educațională a activităților sale curente.
Profetic sau doar excentric, acum mai bine de jumătate de secol, André Malraux înainta ideea de „muzeu fără pereți”, ca plăsmuire conceptuală a unui nou tip de muzeu, un muzeu imaginar și fără frontiere.
De atunci încoace, multiple, variate și inovative sunt încercările specialiștilor de a adapta tot timpul spațiul
muzeal la evoluția socială, pentru a veni mai bine în întâmpinarea publicului vizitator. Aceasta, cu atât mai
mult cu cât serviciile culturale încep să dobândească și în România – deși mai timid – o pondere din ce în ce
mai mare în sectorul total al serviciilor pe care îl poate oferi societatea și economia.
Pentru a deveni mai atractive și profitabile, muzeele din întreaga lume au început să folosească
mijloacele digitale, multimedia și aplicațiile pentru telefoanele smart. Astfel, informațiile pot fi prezentate într-un mod mai atractiv, fără a neglija aspectul educativ. Ghiduri audio, asistenți digitali, tablete și puncte de informare, toate concurează la îndeplinirea rolului educațional al muzeelor moderne, prin atragerea
persoanelor conectate la cele mai noi tehnologii. Acestea ajută vizitatorii în interpretarea și mai buna înțelegere
a exponatelor. Ca atare, în ultimii ani, muzeul constănțean s-a implicat în proiecte care și-au propus
revitalizarea și diseminarea patrimoniului său mobil prin folosirea noilor tehnologii.
Multe instituții culturale, în special muzee, gestionează colecții vaste de piese de patrimoniu. Artefactele se pot degrada în timp, în cazul unor condiții improprii de depozitare, precum și în cazul expunerii
lor în săli ce nu îndeplinesc mereu condițiile optime de conservare. Pentru a evita astfel de situații, instituțiile
culturale pot apela la tehnologiile moderne de digitalizare. Cu ajutorul scanerelor 3D, muzee din întreaga lume
au început să creeze versiuni digitale ale artefactelor și monumentelor. Obiecte de mari dimensiuni și chiar un
întreg complex arheologic pot fi digitalizate. Un mod de a realiza acest lucru este folosirea dronelor pentru
realizarea a numeroase fotografii, pe baza cărora se realizează orto-fotoplanuri sau modele 3D.
Indiferent de metoda aleasă pentru crearea modelelor 3D, ele trebuie atent realizate și procesate pentru
folosirea lor viitoare. Este indicat ca acestea să fie încărcate pe o platformă online, astfel încât toți cei interesați
de patrimoniul roman să poată obține orto-fotografii aeriene de mare rezoluție ale siturilor arheologice sau să
obțină modele 3D de mare calitate ale artefactelor. În plus, pe lângă punerea la dispoziție a materialelor
digitale, este util ca aplicații mobile dedicate să furnizeze și informații despre muzee și rutele culturale
disponibile, rezultând astfel un tur ghidat complet al patrimoniului român.
Avansul tehnologic permite deschiderea unor noi căi de explorare și cunoaștere a patrimoniului
istorico-arheologic. Ieșirea muzeelor din „starea de confort” și adoptarea, alături de adaptarea noilor
tehnologii informatice, potențează valoarea patrimoniului deținut.
Astfel, pot fi vizate noi grupuri de vizitatori, se pot identifica sau crea noi modalități de cunoaștere, noi
trasee culturale. În plus, sunt facilitate noi modalități de expunere și de prezentare a patrimoniului, astfel încât
grupuri diverse de persoane interesate să ia parte la oferta culturală.
Pentru mai multe detalii despre organizatie:
www.razadesperantabrasov.ro
https://www.facebook.com/pg/RazaDeSperantaBrasov
Vă mulțumim și vă invităm să ne fiti alături!
Președinte Asociația Rază De Speranță În Intervenția Și Terapia TSA
Diana Niță
