Situata pe DN 13 si E 60, la 20 km nord de Brasov si 100 km de Sighisoara, localitatea Feldioara domina Tara Barsei de Jos de pe colina care se desprinde din muntii Persani si se opreste pe malul Oltului. Feldioara se gaseste la 40 km de Muntii Bucegi, 30 km de Masivul Postavaru, 45 km de Masivul Piatra Craiului si 10 km de padurile Muntilor Persani. Asezarea are o structura stradala unica in Tara Barsei. Axa principala de aproximativ 1,5 km nu urmeaza directia soarelui, ci este perpendiculara pe ea. Aceasta strada este extrem de larga, cu doua sensuri de circulatie. In centru se afla cladirile importante: biserica evanghelica in zona veche, medievala, primaria, o constructie din sec. al XVIII-lea si scoala (liceul). Celelalte strazi sunt paralele sau perpendiculare pe axa principala.
Asezarea are o istorie indelungata, cu inceputuri in epoca neolitica. Sapaturile arheologice au scos la iveala un inventar bogat, cu preponderenta ceramica pictata de tip Ariujd. Cercetarile sistematice au dovedit o continuitate de viata pana in pragul Evului Mediu, cu obiecte de certa valoare documentara: monede grecesti si macedonene, linguri de aur cu stabila imperiala romana datand din sec. al IV d. Hristos. Localitatea este atestata documentar in anul 1240, sub numele de Castrum Sancte Maria. Se stie ca, inainte de aceasta data, aici au fost asezati cavalerii teutoni de catre regele Ungariei Andrei al II-lea. Acestia au stat doar 14 ani (1211 – 1225), dar au reusit, evident cu ajutorul localnicilor, sa construiasca o cetate in sediul ordinului. Evolutia asezarii atestata de documente este marcata de urmatoarele date: 1370 Castrum Mariee, apoi Villa (1378), oppidum nostrum (regis) 1392, civitas nostra (regis) 1413 civitas, din nou oppidum 1427, 1808 Cetatea de pamant si, in 1854, Feldioara.
Continuarea articolului pe historia.ro.
