România se confruntă cu o alertă medicală rară: a fost confirmat primul caz de malarie la un pacient de 69 de ani care nu a călătorit în zone endemice. Informația a fost făcută publică inclusiv de medicul și deputatul Tudor Ciuhodaru, care atrage atenția asupra pericolului tot mai mare al bolilor tropicale, inclusiv în țările europene.
Potrivit dr. Ciuhodaru, de la începutul anului au fost înregistrate deja 21 de cazuri de malarie în România, toate la persoane cu istoric de călătorie. Cazul recent confirmat, însă, nu are legătură cu expunerea directă în zone cu risc, ceea ce ridică semne de întrebare privind modul de transmitere.
Specialistul subliniază existența a zece semne de alarmă care impun prezentarea urgentă la spital, cum ar fi febra, frisoanele, durerile de cap, tusea, tulburările digestive sau dificultățile respiratorii. Malaria poate deveni letală dacă nu este diagnosticată și tratată la timp.
Tudor Ciuhodaru face apel la populație să ia măsuri de prevenție, în special în timpul vacanțelor, și promovează în continuare introducerea educației pentru sănătate în școli, inițiativă legislativă pe care a depus-o în repetate rânduri în Parlament.
𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă ș𝐭𝐢ț𝐢 (𝐬ă 𝐟𝐚𝐜𝐞ț𝐢). (Mic) ghid pentru toți cei ce vor o vacanță ferită de neplăcerile provocate de țânțari. „Până când educația pentru sănătate va fi predată în toate școlile din România (așa cum prevede legea Ciuhodaru depusă de mai multe ori în parlament) e bine de știut:
1. Boală infecțioasă provocată de un parazit (Plasmodium), frecventă în regiunile cu climă tropicală și subtropicală (peste 100 de țări și numărul e în creștere).
2. Transmisă în principal prin înțepătura de țânțar (Anopheles femelă – ce are dimensiuni mici și pătrunde ușor prin plase, mai ales între amurg și zori) dar și prin sânge (transfuzii, transplant, ace/seringi contaminate) și chiar și de la mamă la făt (congenitală).
3. 𝐒𝐮𝐧𝐭 𝟏𝟎 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐚𝐫𝐦ă (𝐝𝐞 𝐭𝐢𝐩 𝐩𝐬𝐞𝐮𝐝𝐨𝐠𝐫𝐢𝐩𝐚𝐥) care impun prezentarea la urgență: febră, frison, cefalee, astenie, dureri musculare, tuse, dificultăți respiratorii, dureri abdominale, diaree, alterarea stării generale, probleme cardiovasculare apărute la 7 zile de la prima posibilă expunere până la 3 luni de la ultima posibilă expunere (rar mai târziu). În cazul formelor severe pot apărea și cele ale insuficienței de organ, anemia și icterul, convulsii, comă și deces (15-20% dintre îmbolnăviri).
4. Nediagnosticată și netratată la timp poate fi letală.
5. O simplă consultație la întoarcerea din zonele de risc și un examen de laborator pot să vă asigure ca nu v-ați îmbolnăvit de malarie.”, avertizează doctorul.
𝐏𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧ț𝐢𝐚 𝐫ă𝐦â𝐧𝐞 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐮𝐧ă 𝐚𝐥𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭𝐢𝐯ă: !!! Nici o schemă nu oferă protecție completă:
1. Cunoașteți factorii de risc, perioada de incubație (! la debutul tardiv) și principalele simptome.
2. Purtați haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi. (!!!) Țânțarii pot înțepa și prin haine. Aplicarea de substanțe care resping țânțarii pe bază de pemethrin pe suprafața hainelor poate asigura un grad suplimentar de protecție.
3. Evitați să fiți înțepat de țânțari (în special între amurg și zori) prin 𝐦𝐞𝐭𝐨𝐝𝐚 𝐏𝐈𝐑𝐒:
a) 𝐏lase contra țânțarilor (cu sau fără aplicarea de insecticid) la geamuri, uși și la pat: eficiente dacă au ochiuri mai mici de 1,5mm și sunt integre, rezistente.
b) 𝐈nsecticide pentru haine, corturi, sacii de dormit.
c) 𝐑epelenți (Insectifuge) – ingredientul activ respinge (dar nu ucide) insectele – aplicate la fiecare 3-4 ore, în dozele recomandate de producător, evitând pleoape, ochii, buzele sau zonele de piele sensibile sau lezate.
d) 𝐒pirale contra țânțarilor- (pe bază de piretroizi) – în general e suficientă 1/ dormitor/noapte.
4. chimiomioprofilaxie (! Respectați medicamentul, doza și durata administrării)
Rețineți:
1. Principala cale de transmitere la om este prin înțepătura țânțarilor.
2. Transfuziile/seringile pot fi o sursă de infecție.
3. Factori de risc: călătoria în zonele endemice la care se adaugă potențiale vulnerabilități individuale – vârstele extreme (peste 65 de ani, copiii mici) și gravidele.
4. O simplă consultație la întoarcerea din zonele de risc pentru malarie și un examen de laborator pot să vă asigure că nu v-ați îmbolnăvit de malarie.
În lipsa unei protecții totale, evitarea înțepăturilor de țânțari, utilizarea plaselor și repelenților, purtarea hainelor adecvate și consultul medical după întoarcerea din zone de risc rămân principalele forme de protecție împotriva malariei.
