Un schimb recent de documente între avocatul Gheorghe Piperea și Consiliul Fiscal readuce în atenția publică o întrebare esențială: cât costă România ajutorul oferit Ucrainei și ce impact are acesta asupra deficitului bugetar?
Într-o postare făcută pe pe Facebook, avocatul Piperea a prezentat răspunsul primit de la Consiliul Fiscal. Concluziile parțiale: cifrele sunt incerte, sprijinul este secretizat, iar opinia publică nu are acces la date clare.
Așadar, Consiliul Fiscal a confirmat că în bugetul României nu există o poziție explicită pentru asistența internațională, ceea ce înseamnă că fondurile destinate Ucrainei sau Republicii Moldova sunt greu de urmărit. Mai mult, sprijinul financiar este secretizat prin decizie a CSAT, iar cifrele disponibile provin din estimări externe, în special de la Institutul de Economie Mondială din Kiel, Germania.
Potrivit acestor date, România ar fi contribuit, între februarie 2022 și iunie 2025, cu aproximativ 1,5 miliarde de euro (circa 0,6% din PIB). Totuși, Piperea atrage atenția că aceste sume ar fi subevaluate, invocând o rezoluție a Parlamentului European și declarații ale oficialilor de la Bruxelles care ar indica o contribuție mai mare, de cel puțin 2,5 miliarde de euro în ultimii trei ani.
Fostul premier Marcel Ciolacu afirma, în septembrie 2023, că România ar fi alocat Ucrainei echivalentul a 3,5% din PIB. Consiliul Fiscal nu a confirmat, dar nici nu a infirmat această cifră, explicând că nu există suficiente date pentru verificare.
În plus, analiza instituției nu a inclus ajutorul militar, facilitățile economice (precum coridoarele de transport), sprijinul umanitar sau costurile sociale legate de refugiați, aspecte care pot majora considerabil povara bugetară.
Piperea acuză lipsa de transparență și discreționarismul alocărilor. „Așadar, suntem cu totul orbi, instituțional și la nivel de opinie publică, în privința acestor costuri pe care le finanțăm noi, din munca, taxele, impozitele și contribuțiile sociale ale noastre.
