România, țara dublei măsuri?
Penibilul vine de la DIICOT! Când se supără structurile statului pentru că ai descoperit că ai microfoane „plantate” în propria locuință și vrei să le înlături!
Ce țară avem! Să ajungi în atenția anchetatorilor pentru că ai verificat dacă există microfoane în propria locuință, fără să știi cine le-ar fi amplasat și de ce! Doar în România pare posibil așa ceva! Și unde se întâmplă? Tot în jurul lui Călin Georgescu, fostul candidat la Președinția României!
Desigur, existența unor asemenea dispozitive și împrejurările în care ar fi fost descoperite trebuie demonstrate. Dar întrebarea rămâne: de când a devenit suspect faptul că un cetățean vrea să afle dacă este supravegheat în propria casă?
Mai nou, ai impresia că România a rezolvat toate problemele grave. Nu mai există trafic de persoane, nu mai există trafic de droguri, nu mai sunt minore exploatate, iar instituțiile statului își pot concentra întreaga atenție asupra fostului candidat la prezidențiale!
Oare DIICOT știe câți români își verifică periodic birourile și locuințele pentru a descoperi eventuale dispozitive de supraveghere? Ați văzut până acum un asemenea caz atât de mediatizat? Nu! De ce tocmai acum? De ce tocmai Călin Georgescu?
Se creează impresia că fostul candidat a devenit o prioritate absolută pentru anumite structuri ale statului. Iar această impresie nu face decât să alimenteze suspiciunile privind folosirea instituțiilor în confruntările politice.
Microfoanele și întrebările fără răspuns
În primul rând, dacă asemenea microfoane au existat și au fost instalate de instituțiile statului în baza unor autorizații legale, se ridică o întrebare: cum au ajuns să fie descoperite?
Dacă dispozitivele au fost identificate, înseamnă că operațiunea nu a fost tocmai una profesionistă. Poate ar trebui verificată și competența celor care le-au amplasat, nu doar comportamentul celui care ar fi încercat să le descopere!
Într-un stat democratic, cetățeanul trebuie să beneficieze de protecția vieții private. Iar supravegherea, atunci când este legal autorizată, trebuie să respecte condiții stricte.
Călin Georgescu, Nordis și dubla măsură din justiție
La fel de multe întrebări ridică și dosarele penale în care apar prejudicii uriașe.
În cazul lui Călin Georgescu, discuțiile publice au vizat un presupus prejudiciu de aproximativ un milion de euro. În schimb, în scandalul Nordis se vorbește despre prejudicii de zeci de milioane de euro și despre sute de persoane care reclamă că au fost înșelate.
De ce într-un caz se ajunge la arestare preventivă, iar în alte dosare, cu prejudicii mult mai mari, inculpații pot fi cercetați în libertate?
Desigur, arestarea preventivă nu se stabilește în funcție de valoarea prejudiciului, ci de condițiile prevăzute de lege. Dar acest lucru nu elimină obligația instituțiilor de a explica public, în limitele legii, de ce se impun anumite măsuri.
Care reprezintă un pericol mai mare pentru societate? O persoană acuzată că ar fi înșelat un individ cu un milion de euro sau cei acuzați că au prejudiciat sute de oameni cu zeci de milioane?
Cum să mai aibă românii încredere în instituțiile statului când văd asemenea diferențe de tratament?
Anularea alegerilor, o rană deschisă pentru democrația românească
Și să nu uităm anularea alegerilor prezidențiale din 2024!
Cum să anulezi un scrutin în timp ce procesul electoral era deja în desfășurare în diaspora? Unde s-a mai întâmplat așa ceva într-o democrație europeană?
Au trecut aproape doi ani, iar întrebările privind transparența deciziei și responsabilitatea instituțiilor continuă să existe.
România pretinde că este un stat democratic, în care instituțiile funcționează independent, iar legea este egală pentru toți. Dar democrația nu înseamnă doar declarații frumoase, alegeri și discursuri despre statul de drept.
Înseamnă transparență, responsabilitate și, mai ales, încrederea cetățenilor că instituțiile nu sunt folosite selectiv.
Iar când această încredere dispare, problema nu mai este doar a lui Călin Georgescu. Este problema întregii Românii!
